INFOGRAFIE Cum se desfăşoară procesul pentru alegerea următorului papă

Cei 115 cardinali electori vor urma, începând de marţi, 12 martie, ziua începerii conclavului, un ritual de vot marcat de o mare solemnitate, pentru alegerea viitorului papă, relatează AFP.Desfăşurarea alegerilor este stabilită în cele mai mici detalii în Constituţia apostolică Universi Dominici Gregis, promulgată de Ioan Paul al II-lea în 1996.

Cei 115 cardinali vor intra în cursul unei procesiui lente, însoţiţi de litania sfinţilor, în Capela Sixtină. Cardinalul decan al conclavului încheie marşul.

Imediat ce ordinul "Extra Omnes" (toţi afară) este dat şi toate persoanele care nu fac parte din conclav ies din sală, cardinalii electori vor fi încuiaţi în Capela Sixtină împreună cu un singur membru al clerului, pe care îl vor alege ei înşişi pentru înţelepciunea şi autoritatea sa morală.

Acesta din urmă le va vorbi despre misiunea lor şi despre necesitatea de a acţiona pentru binele Bisericii, după care va ieşi şi el, premiţând astfel începerea scrutinului.

Pentru a vota, fiecare cardinal completează mai întâi un buletin dreptunghiular, pe care este imprimat doar "Eligo in Summum Pontificem" (Îl aleg ca Suveran Pontif) în partea superioară. El scrie numele candidatului său în jumătatea inferioară, cu un "scris de nerecunoscut".

Cardinalul îndoaie buletinul de vot, urmând ordinea priorităţii, se ridică şi îl duce - astfel încât buletinul să rămână vizibil - la altarul unde este amplasată urna acoperită cu un platou. Apoi el rosteşte cu voce tare jurământul următor: "Martor îmi este Hristos Mântuitorul, care o să mă judece, că îi dau votul meu celui care, potrivit lui Dumnezeu, consider că ar trebui ales".

El depune buletinul pe platou şi îl împinge în urnă, se înclină spre altar şi se întoarce la locul său.

Pentru acest conclav, a fost prevăzută o urnă specială pentru cardinalii bolnavi care, deşi se află la Vatican, nu vor putea părăsi camera pentru a merge să voteze în Capela Sixtină.

După ce votează toţi, un observator agită puternic urna pentru a amesteca buletinele, apoi un altul le numără. Dacă numărul buletinelor nu corespunde cu numărul de electori, acestea sunt arse imediat.

Fie că observatorii constată o alegere sau nu, buletinele şi datele sunt verificate de revizori. Dacă nu este ales un papă, se procedează imediat la un al doilea vot. Apoi se ard buletinele de la ambele scrutine, împreună, precum şi notiţele cardinalilor.

Papa este ales cu majoritate de două treimi. Cardinalii recurg la patru scrutine pe zi, două dimineaţa şi două după-amiaza, până când este proclamat un papă.

După trei zile fără rezultat, scrutinul este întrerupt pentru o zi de rugăciune. Apoi sunt organizate alte serii de scrutine până la alegerea definitivă, pentru care Benedict al XVI-lea a restabilit necesitatea de a se ajunge în toate cazurile la majoritatea de două treimi.

Ioan Paul al II-lea a avut în vedere că începând de la un anumit număr de scrutine fără câştigător, conclavul să poată să îl aleagă pe noul Papă cu majoritate simplă, dar Joseph Ratzinger a suprimat această posibilitate, pentru a se asigura că cel ales beneficiază de cel mai extins consens posibil.

După ce este ales, noul Papă trebuie să răspundă la două întrebări ale cardinalul decan: Acceptaţi alegerea dumneavoastră canonică drept Suveran Pontif? Cu ce nume vreţi să fiţi numit? Răspunzând "da" la prima, alesul devine imediat Papă şi episcop al Romei.

Unul câte unul, cardinalii îi vor aduce un omagiul şi îşi vor marca supunerea faţă de noul lor lider. Ulterior vor fi aununţaţi credincioşii - "Habemus papam" - , după care noul Papă va apărea în public şi va rosti binecuvântarea sa apostolică Urbi et Orbi de la baconul Bazilicii vaticane.