INFOGRAFIE Ce poate face România pentru gaze mai ieftine. Harta preţurilor la gaze în Europa

Multe dintre măsurile luate în state vecine au reuşit să scadă preţurile gazelor şi ar putea funcţiona şi în România, care a pierdut însă startul în acest demers.

Bulgarii au obţinut ieftinirea cu 11% a gazelor de la ruşi după ani de negocieri cu Gazpromul, compania naţională controlată de Kremlin. Ucrainenii au anunţat, săptămâna trecută, că vor semna un contract în valoare de 10 miliarde de dolari cu gigantul energetic Royal Dutch Shell pentru exploatarea gazelor de şist. 

Viktor Orban, premierul Ungariei, va merge la Moscova la sfârşitul lunii pentru a se întâlni cu preşedintele Vladimir Putin. În fruntea agendei discuţiilor se va afla preţul gazelor importate. 

Însă şi maghiarii, şi bulgarii au în mânecă un as care României i-a scăpat din palmă: ambele state sunt pe ruta gazoductului South Stream, ceea ce le oferă spaţiu de manevră  mai mare în negocierile cu ruşii. „În Europa, singurul furnizor de gaze rămâne Gazprom. Indiferent cât ne-am uita în trecut şi cât încercăm să vedem în viitor, gazele au fost mereu folosite ca arme de şantaj“, crede Ovidiu Pop, directorul general al companiei Verbund România. 

Gazele ca armă de şantaj

„Este greu să încerci să renegociezi cu Gazprom la mia de metri cubi. Trebuie să ai o ofertă foarte atractivă în ceea ce priveşte nivelul consumului, să fie constant, nu să consumi în vară aproape deloc şi în iarnă să se dubleze“, continuă acesta. 

Polonia a ajuns deja în stadiul în care elaborează un cadru fiscal special pentru companiile care exploatează resurse neconvenţionale de gaze. Polonia este considerată ţara cu cele mai mari zăcăminte de gaze din şisturi bituminoase, însă există experţi care susţin că România ar depăşi-o. Pentru români, situaţia este complicată în primul rând de pierderea startului.

Ceea ce vedem acum la bulgari şi unguri nu este rezultatul a 10 zile de muncă, s-a lucrat ani întregi în acest sens.  Dumitru Chisăliţă, specialist în gaze fost director al Romgaz

„Există metode utilizate de alte state din jurul României care ar putea avea rezultate bune şi la noi, dar doar ca parte a unei strategii pe termen lung. Ceea ce vedem acum la bulgari şi unguri nu este rezultatul a 10 zile de muncă, s-a lucrat ani întregi în acest sens“, explică Dumitru Chisăliţă, specialist în gaze şi fost director al Romgaz. 

Soluţiile trebuie să vină din interior

Experţii sunt de acord că succesul acestor state se datorează în primul rând identificării unui mix energetic personalizat, strategie de urmat şi în România. „Pentru sectorul energetic românesc, eu aş miza pe amplificarea exploatării resurselor regenerabile, neconvenţionale, combinată cu folosirea gazelor naturale“, spune Jean Constantinescu, fost preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Reglementări în domeniul Energiei. 

Pe lângă acest mix, care trebuie să facă parte dintr-o strategie durabilă pe termen lung, predictibilitatea cadrului fiscal este esenţială într-un stat care caută să-şi scadă preţul la gaze. 

„Nu poţi să ai pretenţia ca un operator să scadă preţurile câtă vreme tu, ca stat, îi majorezi taxele şi te joci cu deductibilitatea“, crede Chisăliţă. 

Dependenţa şi preferinţa românilor de hidrocarburile tradiţionale este unul dintre motivele care împiedică scăderea preţurilor. „Utilizarea apelor geotermale pentru încălzire este o soluţie, însă la noi această resursă este exploatată într-un grad nesemnificativ faţă de vecinii noştri ungari“, explică Pop. 

Resursele neconvenţionale, un atu

Pentru România, resursele neconvenţionale pot constitui un atu, însă pe termen lung. Ele pot determina o scădere a preţurilor, însă nu raportat la preţul reglementat de astăzi, care este până la urmă unul administrativ. Dumitru Chisăliţă, specialist gaze 

Lipsa eficienţei, tradusă prin risipă, este unul dintre principalele motive pentru care românii vor ajunge să plătească gaze mai scumpe decât alţi europeni, însă asta numai după liberalizarea preţurilor. „Pentru consumatorul industrial, singura posibilitate este eficientizarea. Arderea gazelor în cazane pentru termoficare nu este eficientă, dacă s-ar moderniza, randamentul ar creşte cu 35% la aceeaşi cantitate de gaze.

Taxa pe ineficienţă în loc de impozite mai mari 

Chisăliţă propune chiar o taxă pe ineficienţă în locul majorării impozitelor, care ar „împăca şi capra, şi 

varza“: veniturile statului ar creşte, iar companiile ar fi obligate ca în timp să investească pentru a produce mai mult din aceeaşi cantitate de gaze. ;

“

Este greu să încerci să renegociezi cu Gazprom la mia de metri cubi. Trebuie să ai o ofertă foarte atractivă şi consum constant.  Ovidiu Pop director general  Verbund România

Chişinăul s-a oferit să medieze negocierile României cu Rusia pentru ieftinirea gazelor

Gaze de import, cu 100 de dolari mai scumpe la noi

România importă aproximativ o treime din necesarul de gaze naturale, iar 30-40% din totalul acestora vin din Rusia. Preţul la care importăm este de circa 495 de dolari pe mia de metri cubi, în condiţiile în care cele mai multe state din UE plătesc în jur de 400 de dolari pentru aceeaşi cantitate.

Pentru România, resursele neconvenţionale pot constitui un atu, însă pe termen lung. Ele pot determina o scădere a preţurilor, însă nu raportat la preţul reglementat de astăzi.  Dumitru Chisăliţă expert în gaze