În Ucraina, rezerviştii se pregătesc de război cu Rusia: „Nu ne va lăsa în pace până nu îi vom da un pumn tare în faţă”

În timp ce armata rusă staţionează la graniţa cu Ucraina, o sută de mii de rezervişti ucraineni se antrenează de zor pentru a fi pregătiţi în cazul unui atac.

Într-o zonă împădurită de la marginea Kievului, capitala Ucrainei, antrenamentele militare sunt în plină desfăşurare. Scopul: respingerea unei ambuscade întinse de soldaţii ruşi. Participanţii sunt atât bărbaţi, cât şi femei care au ales să se înscrie pe listele de rezervişti.

Într-unul dintre scenarii, ei răspund unui atac surpriză din partea inamicului rus cu replici de puşti Kalaşnikov în mână, în timp ce grenade fumigene explodează în jurul lor. Pentru aceşti civili, care în timpul obişnuit sunt studenţi, arhitecţi sau cercetători, pregătirile de un război cu Rusia sunt o datorie, relatează AFP, potrivit „Le Parisien”.

„Fiecare locuitor al acestei ţări trebuie să ştie cum să procedeze” în cazul unei invazii a Rusiei, spune pentru AFP Daniil Larin, un student în vârstă de 19 ani, în timp ce face pauză între două exerciţii.

Pentru Daniil şi ceilalţi 50 de colegi ai săi, formarea militară a devenit imperioasă după ce Rusia a comasat, potrivit Kievului şi aliaţilor săi occidentali, peste 120.000 de soldaţi şi arme grele la graniţa cu Ucraina.

Antrenaţi să apere oraşele

În contextul actual de tensiuni, cei 100.000 de rezervişti ucraineni sunt instruiţi „cum să manevreze armele, să reacţioneze în timpul confruntărilor şi să apere oraşele”, explică Daniil Larin.

FOTO EPA-EFE

Armata ucraineană, care numără aproximativ 215.000 de soldaţi, este angrenată de aproape opt ani într-un război cu separatiştii proruşi din estul ţării, care sunt puternic susţinuţi de Rusia.

Vadim Ozirni, unul din comandanţii unui batalion a cărui misiune este protejarea Kievului în caz de atac, subliniază pentru AFP că rezerviştii trebuie să fie pregătiţi în orice moment „să pună mâna pe arme şi să îndeplinească misiunile care le sunt încredinţate, să-şi apere casa”.

Denis Semirog-Orlik, unul dintre rezerviştii cei mai experimentaţi din grup, se declară pregătit să intre în luptă. „Se împlinesc opt ani de când trăiesc cu convingerea că Rusia nu ne va lăsa în pace până când nu-i vom da un pumn tare în faţă”, spune acest arhitect în vârstă de 46 de ani. „Eu înţeleg perfect că sunt un soldat. Când voi fi chemat, va trebui să mă comport ca un militar”, adaugă el.

Rusia pregăteşte terenul pentru război

Moscova susţine că şi-a retras circa 10.000 de militari de la graniţa cu Ucraina după o lună de exerciţii în zonă. Şi mai susţine, după ce a anexat peninsula Crimeea în 2014, că nu are niciun plan de agresiune împotriva Ucrainei. În schimb, pozează în victimă a unor manevre politice, militare şi diplomatice ale NATO.

Însă preşedintele rus Vladimir Putin este de fapt cel care a ameninţat cu măsuri „militare şi tehnice” într-un alt demers de escaladare a tensiunilor şi de creştere a presiunilor pentru a obţine răspunsul pe care îl aşteaptă la aşa-zisele sale „propuneri de securitate”, care includ mai ales oprirea extinderii NATO.

Vladimir Putin proferând ameninţări la adresa Occidentului FOTO EPA-EFE

Obiectivul lui Putin: Ucraina să se întoarcă în sfera de influenţă a Kremlinului. Alţii îl suspectează că scopul său este să refacă URSS, iar Ucraina este doar un prim pas. Însă NATO respinge categoric logica sferelor de influenţă, insistând că fiecare ţară trebuie să ia deciziile în mod suveran.

În acest context marcat de poziţii total opuse, Washingtonul şi Moscova au convenit să organizeze pe 10 ianuarie, la Geneva, o reuniune axată pe Ucraina şi securitate în Europa. Discuţiile ruso-americane vor fi urmate pe 12 ianuarie de o întrunire a Consiliului NATO-Rusia. Apoi, pe 13 ianuarie, o nouă rundă de negocieri va avea loc în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare, fondată pe vremea Războiului Rece pentru a înlesni dialogul între Est şi Vest.

Însă ministrul rus de Externe Serghei Lavrov îşi pregăteşte deja discursul pentru eşecul negocierilor, văzându-se de pe acum „tras pe sfoară” într-o cerere considerată „necondiţionată” de Moscova. „Avem îndoieli serioase că nu vom fi traşi pe sfoară în legătură cu principalul lucru din propunerile noastre, şi anume cererea necondiţionată ca NATO să nu se extindă spre Est”, adică spre Ucraina. Războiul nu este exclus, mai ales dinspre Moscova.