Împărţirea regiunilor pentru fondurile UE

Din 2014, statele mai puţin dezvoltate vor trebui să respecte condiţii mai stricte, dacă vor să primească bani de la ţările cu economii mai bogate.

Reprezentanţi din majoritatea regiunilor UE se află la Bruxelles pentru a le fi explicată „noua filosofie" a politicii de coeziune, mai exact împărţirea unui sfert din bugetul UE către oraşele, judeţele sau satele Europei.

Bonus pentru performanţă

Din 2014, statele mai puţin dezvoltate vor trebui să respecte condiţii mai multe şi mai stricte, dacă vor să primească bani de la ţările cu economii mai bogate - unele înainte de a cere fonduri pe orice proiect, altele după şi câteva ce ţin şi de cum este condusă din punct de vedere economic ţara cu pricina.

Astfel, fiecare stat membru îşi va asuma o ţintă naţională pe baza căreia i se vor distribui banii de la UE. Nu o atinge? Nu i se alocă mai mult. O depăşeşte? „Există un bonus de 5% pentru acele regiuni de performanţă", a explicat Ton van Lierop, purtătorul de cuvânt al Comisarului pentru Politică Regională. El a adăugat că nu este normală situaţia în care se află acum unele state membre unde doar obţinerea autorizaţiilor pentru un proiect mare durează doi ani. „Autorităţile trebuie să schimbe aceste lucruri dacă vor să îşi atingă ţinta", a mai spus Lierop.

De ce regiuni intermediare?

O altă nedumerire a reprezentanţilor regiunilor Europei a fost: „de ce să existe o a treia categorie de regiuni" (cele mai dezvoltate). Mai exact, de ce să mai atragă acestea bani. În prezent, există două tipuri de regiuni: de convergenţă şi de competitivitate. Cei mai mulţi bani se duc la cele dintâi, care, cu fonduri UE, trebuie să ajungă la nivelul următor. Din 2014, însă, vor fi trei astfel de categorii: regiuni mai puţin dezvoltate, regiuni intermediare şi cele mai dezvoltate. Potrivit datelor Direcţiei pentru Politică Regională din Comisia Europeană, în România, doar Bucureştiul iese din zona de convergenţă şi ajunge în categoria regiunilor europene dezvoltate, ceea ce va însemna şi că va putea să acceseze mai puţine fonduri.

Nu investim în ţările care merg prost

„Dar nu spuneţi nimic despre condiţionalitatea macroeconomică", a întrebat ieri reprezentanta regiunii Paris. „Ca să îmbunătăţim efectul politicii de coeziune - pe care o vedem ca pe o investiţie, dacă după multe avertismente şi recomandări, lucrurile în ţara respectivă merg tot prost, trebuie să avem posibilitatea să nu mai investim acolo şi, prin urmare, să suspendăm banii pe toate cele cinci fonduri", au explicat ieri experţi ai Comisiei Europene. Potrivit acestora, o astfel de măsură s-a regăsit şi până acum în regulile politicii de coeziune, doar că ea nu a fost folosită niciodată. Comitetul Regiunilor a anunţat că se opune categoric suspendării fondurilor europene către o ţară care are probleme cu deficitul.

Pe ce vrea UE să dea bani

România încă poate şi trebuie să rezolve, cu ajutorul banilor UE, probleme elementare precum apa curentă în comune sau condiţia drumurilor regionale. Însă cele cinci fonduri finanţate din banii UE vor fi reorientate mai ales spre priorităţi precum cercetare, inovare şi încurajarea antreprenorilor, domenii pentru care, spre exemplu, Germania absoarbe cei mai mulţi bani.

Premiile de excelenţă acordate anul acesta de Comisia Europeană regiunilor de succes ale UE au vizat, de exemplu, „promovarea utilizării energiei sustenabile în oraşe". Câştigător a fost proiectul numit „oraşe în soare", dezvoltat în zona francofonă Wallonia din sudul Belgiei, regiune unde este întunecat aproape jumătate de an. Proiectul a vizat folosirea panourilor solare pentru economisirea energiei. Un alt proiect premiat, dezvoltat în regiunea de nord a Rinului, a finanţat producţia de serie a unor autobuze electrice pentru transportul public.

Cel mai bun „cheltuitor" şi cel mai bun „finanţator"

Spania, unul din cei mai „buni cheltuitori" de fonduri UE, a câştigat la creştere economică din folosirea fondurilor de coeziune, dar nu a reuşit să reducă diferenţele dintre regiunile sărace şi cele bogate. A reuşit să construiască din fondurile UE 1.200 km de drumuri şi autostrăzi noi, şi-a extins reţeaua de trenuri de mare viteză cu 850 km şi a renovat sau construit 2.600 km de conducte submarine. Germania, cel mai mare contributor la politica de coeziune UE, profită mai puţin de pe urma ei decât alte state cu regiuni mult mai slab dezvoltate. 

Condiţie

Statele membre vor trebui să-şi asume obiective naţionale pentru bugetul pe fonduri europene pe care vor să-l primească.