Imagini uluitoare cu oameni „zombie”, în stare de semiconștiență, drogați cu periculosul „tranq dope” VIDEO

Un drog extrem de periculos, numit xilazină, cunoscut și sub numele de tranq dope și „drogul zombi” a pătruns şi pe piața din Europa, după ce în SUA Casa Albă a luat măsura fără precedent de a declara xilazina drept o „amenințare emergentă la adresa drogurilor” şi a impus guvernului american să coordoneze un răspuns național la acest drog în termen de 90 de zile.

Tranq este atât de puternic încât poate pune la pământ un elefant, astfel încât efectul său asupra oamenilor este extrem. Cu capetele căzute și ochii încețoșați, utilizatorii stau nemișcați ore întregi într-o stare de semiconștiență cunoscută sub numele de „nodding out”, informează DailyMail.

Modul în care se comportă consumatorii de xilazină pare a fi desprins direct dintr-un film de groază. Imagini apocaliptice, desprinse parcă din filmele de groază cu zombi, au fost filmate în districtul Kensington din Philadelphia. Străzile acestuia au fost invadate de corturi sordide și saci de dormit ale dependenților de opiacee care se droghează în văzul trecătorilor.

Acolo, utilizatorii drogului zombi au descris consecințele sale devastatoare. „Când începi să te îmbolnăvești din cauza tranchilizantelor, începi să tremuri violent, să salivezi și să vomiți”, a declarat dependentul Devin Bair. Un alt dependent de tranchilizante a observat că acesta „îți mănâncă literalmente carnea... este autodistrugerea în cea mai bună formă”.

 Efecte devastatoare

Acum xylazina a fost identificată în 35 de cazuri în laboratoarele de toxicologie din Marea Britanie, în instalațiile de testare a drogurilor și prin confiscări de droguri între mai 2022 și august 2023. Laboratoarele au găsit xilazină la 16 persoane în această perioadă, dintre care 11 au murit.

Fiind un deprimant respirator, xilazina face ca respirația, ritmul cardiac și tensiunea arterială ale utilizatorului să sajungă la niveluri periculos de scăzute. Administrarea acesteia împreună cu opioidele crește șansele unui supradozaj potențial letal. O cantitate infimă poate fi fatală şi provoacă, de asemenea, abcese și ulcere cutanate îngrozitoare, răni care nu se vindecă și care se infectează frecvent.

Necroza rezultată - putrezirea țesutului infectat - lasă răni care se transformă în arsuri chimice, iar zonele afectate trebuie amputate.

Cercetătorii au declarat că drogul a fost găsit în Marea Britanie chiar și în vaporii pe bază de canabis și în medicamentul pentru somn temazepam, precum și în sedativul diazepam și în analgezicul codeină fosfat.

Cu toate acestea, deoarece xilazina nu este inclusă în testele de rutină pentru depistarea drogurilor efectuate de spitalele și medicii legiști britanici, ar putea exista mult mai multe cazuri care nu au fost detectate până acum nu doar în Marea Britanie, ci şi în alte ţări europene.

„Aceasta nu este o problemă doar pentru consumatorii de heroină. Aceasta este o problemă pentru o populație mai largă de persoane care consumă droguri, care s-ar putea să nu se gândească că riscă să fie afectate de xilazină”, a avertizat ea în această săptămână.

Simptomele de sevraj sunt extrem de severe

Tranq este chiar mai puternic, mai ieftin și mai ușor de procurat decât fentanilul, poate fi injectat sub formă de lichid, poate fi inhalat sau înghițit sub formă de pulbere, aşa că pericolul ca Europa să devină un tărâm zombi este din ce în ce mai mare, avertizează specialiştii.

Principalul său efect fizic este o sedare puternică, o stare de confuzie care îi face pe utilizatori să nu reacționeze deloc. Dacă au consumat-o pe stradă, victimele sunt vulnerabile la jafuri, violență și violuri.

Având în vedere că xilazina poate provoca și amnezie, este posibil ca persoanele care au folosit-o să nu-și amintească ce li s-a întâmplat.

Dependenților le este foarte greu să renunțe la tranchilizante, deoarece simptomele de sevraj, inclusiv anxietatea intensă, vederea dublă şi migrenele ating nivele înalte.

Proprietățile de „mâncător de carne” ale drogului i-au nedumerit pe experț, mai ales că localizarea petelor de țesut mort și putrezit care apar pe piele nu are nicio legătură cu locul în care bolnavii s-au injectat.

Pielea unui consumator obișnuit va căpăta adesea o culoare albastră sau cenușie, iar unii oameni de știință cred că xilazina poate afecta circulația sângelui într-un mod care împiedică pielea să se repare singură.

Netratate, rănile deschise se agravează. Acestea atrag viermi și purici și se pot chiar deschide pentru a expune osul. Amputarea este adesea inevitabilă, dar zonele infectate se pot dovedi, de asemenea, fatale.

Grav este că tranchilizantul are şi un alt dezavantaj: în timp ce au fost dezvoltate diverse medicamente, în special un medicament numit naloxonă, pentru a inversa efectele supradozajului de opioide, xilazina nu este un opioid și nu răspunde la acestea.

Cum a ajuns drogul zombi în Europa?

Deși xylazina a fost dezvoltată pentru prima dată în 1962 de gigantul farmaceutic german Bayer și este folosită de veterinari din întreaga lume, inclusiv în Europa, dependenții nu au început să o folosească ca substitut al heroinei decât în anii 2000.

Experţii în droguri spun că, din punct de vedere istoric, heroina din Europa a provenit în mare parte din Afganistan, în timp ce America a fost aprovizionată din America Centrală și de Sud.

Talibanii și-au respectat promisiunea de a distruge câmpurile afgane de mac de opiu, ceea ce înseamnă că aprovizionarea din această țară a încetat. Acest lucru nu numai că a crescut cererea de droguri alternative, cum ar fi fentanilul, dar și de heroină care provine din alte surse, spun experţii. Iar acest lucru înseamnă aprovizionarea din SUA şi, spre deosebire de heroina afgană, cea „americană” este deja alterată cu fentanil și xilazină pentru a satisface nevoile unei populații devastate de dependența de analgezicele eliberate pe bază de rețetă.

Aşadar, Europa se confruntă cu o curbă de învățare abruptă. Chiar și pastilele aparent sigure - inclusiv medicamentele eliberate pe bază de prescripție medicală contrafăcute, cum ar fi analgezicul Percocet și stimulentul Adderall, utilizat de persoanele cu ADHD, pot acum, în unele cazuri, să conţină xilazină.