HRW critică expulzarea romilor români din Franţa, dar şi "timiditatea" UE şi ONU faţă de guvernele represive

Romii continuă să se confrunte cu discriminarea, excluderea şi sărăcia extremă în UE, avertizează Human Rights Watch (HRW) în raportul său anual, în care critică şi campania de expulzare a acestora din Franţa şi evacuarea sistematică a taberelor lor în Italia.

Potrivit raportului HRW, respectarea deplină a drepturilor omului în UE se confruntă cu o serie de provocări: creşterea intoleranţei - manifestată prin succesul electoral al partidelor de dreapta, inclusiv în coaliţiile de guvernământ, măsurile împotriva romilor, musulmanilor şi imigranţilor -, îngrijorările privind politicile abuzive de combatere a terorismului, accesul inadecvat la azil şi protecţia inechitabilă împotriva discriminării.

Romii continuă să se confrunte cu discriminarea, excluderea şi sărăcia extremă în UE. În aprilie, Comisia Europeană a adoptat pentru prima dată un document privind romii, în care cere politici mai eficiente pentru combaterea marginalizării acestora. Unele ţări europene, în special Germania, continuă să repatrieze romii în Kosovo în pofida directivelor UNHCR, iar Franţa a fost vizată pentru repatrierea lor către Europa de Est.

HRW aminteşte de campania de expulzare a romilor din Franţa, care a avut loc în vara lui 2010, precizând că până la sfârşitul lui august au fost desfiinţate 128 de tabere de romi şi nomazi şi 1.000 de romi au fost repatriaţia în România şi Bulgaria.

Organizaţia atrage atenţia şi asupra violenţelor rasiste şi xenofobe, precum şi a discursului politic ostil din Italia. Aceasta subliniază că romii şi sinti continuă să fie discriminaţi în Italia, unde trăiesc în condiţii deplorabile, atât în tabere autorizate, cât şi neautorizate. Romii est-europeni, provenind în primul rând din România şi locuind în tabere ilegale, se confruntă cu evacuări forţate şi primesc stimulente pentru a se întoarce în ţările de origine, subliniază organizaţia neguvernamentală cu sediul la New York.

UE şi ONU au fost timide faţă de guvernele care comit abuzuri

În acelaşi raport, Human Rights Watch apreciază că numeroase guverne şi instituţii internaţionale, inclusiv Uniunea Europeană şi Naţiunile Unite, nu fac suficiente presiuni asupra statelor care comit abuzuri pentru ca acestea să respecte drepturile omului.

"Dialogul şi cooperarea îşi au rolul lor, însă ar trebui să fie sarcina guvernului care comite abuzuri de a-şi arăta disponibilitatea reală de a îmbunătăţi" situaţia drepturilor omului, precizează într-un comunicat Kenneth Roth, director executiv al grupului. "În absenţa unei voinţe politice dovedite de a face schimbări din partea guvernelor care comit abuzuri, guvernele bine intenţionate trebuie să facă presiuni pentru a pune capăt represiunii", a explicat el.

Germania, Franţa şi Marea Britanie, cele trei principale ţări ale UE, participă la ceea ce Roth numeşte "laşitatea generală în faţa Chinei". Controversata atitudine diplomatică a Parisului în timpul crizei din Tunisia nu este evocată, perioada analizată oprindu-se în noiembrie 2010.

Alte exemple de astfel de eşecuri oferite de Human Rights  Watch se referă la "apropierea slugarnică a UE faţă de Uzbekistan şi Turkmenistan" sau "reacţia blândă a Occidentului faţă de anumiţi autocraţi favoriţi din Africa, precum Paul Kagame din Rwanda şi Meles Zenawi din Etiopia".