Haaretz: E o „neobrăzare” ca Franţa să fie acuzată de lipsa „libertăţii religioase” de lideri precum Recep Erdogan şi Imran Khan

Atentatul de la Nisa a fost instigat de „războiul ipocrit împotriva blasfemiei «anti-musulmane»” purtat de Erdogan şi premierul pakistanez Imran Khan. E o „neobrăzare” ca Franţa să fie acuzată de lipsa „libertăţii religioase” şi a „drepturilor minorităţilor” tocmai de ţări precum Turcia şi Pakistan, scrie publicţia israeliană Haaretz.

 Atentatul de la Nisa a fost instigat de „războiul ipocrit împotriva blasfemiei «anti-musulmane»” purtat de Erdogan şi premierul pakistanez Imran Khan. „Strategia retorică favorită” a celor doi lideri „populişti islamişti” este să pună semnul egalităţii între Holocaust şi blasfemie, deşi nici nu merită analizată „oroarea analogiei între masacrul industrial a şase milioane de oameni şi nişte caricaturi”.  E o „neobrăzare” ca Franţa să fie acuzată de lipsa „libertăţii religioase” şi a „drepturilor minorităţilor” tocmai de ţări precum Turcia şi Pakistan, apreciază Haaretz. 

Reacţia viscerală a lui Erdogan la adresa preşedintelui francez a venit după ce acesta din urmă  s-a angajat să lupte împotriva a ceea ce el a numit „separatismul islamist” şi a apărat dreptul de a se publica desene satirice pe teme religioase.

Apoi, a venit decapitarea profesorului Samuel Paty, în suburbiile Parisului şi lipsa de reacţie a Turciei, reproşată de autorităţile franceze.

În contextul tensionat, lideri ai lumii musulmane au făcut apel la boicotarea produselor franceze, iar caricaturizarea preşedintelui Erdogan de către Charlie Hebdo s-a lăsat cu ameninţări din partea Ankarei.

Reacţiile preşedintelui ei autoritar nu sunt nici conjuncturale, nici sută la sută de uz intern, pentru a acoperi problemele economice şi financiare cu care se confruntă ţara sa.

Liderul de la Ankara urmăreşte o agendă care nu are nimic de-a face cu apartenenţa la clubul euro-atlantic. În plan intern, distruge pas cu pas moştenirea statului laic a lui Mustafa Kemal Ataturk şi ucide orice urmă de democraţie. 

Totul, învăluit într-un discurs de autovictimizare istorică şi cu puternice accente otomaniste, îndreptat în mod programatic împotriva  civilizaţiei europene.  Erdogan este cel care recent a transformat Muzeul Sfintei Sofia în Moschee.

Denunţul lui Khan împotriva lui Macron, a venit la o zi după ce încă un templu hindus a fost vandalizat în Pakistan, ţară în care secta musulmană Ahmadi e declarată „eretică” prin constituţie, interzicându-i-se practicile religioase. 

The Financial Times atenţionează însă că pentru Erdogan „prea multe becuri clipesc pe roşu” şi că adevărata confruntare o va avea nu cu Macron, ci cu preşedintele rus Vladimir Putin, care s-a decis să-l testeze militar în Siria. După ce s-a pus rău cu SUA, Europa şi Rusia, Turciei i-a mai rămas un singur aliat, Qatar, iar Washingtonul lucrează asiduu la împăcarea lui cu Arabia Saudită. 

O ipoteză confirmată şi de ziarul rus Nezavisimaia Gazeta: „Există senzaţia că Erdogan îşi pierde simţul măsurii. Mai simplu spus, a luat-o razna. A decis dintr-o dată să intre în conflict cu toată lumea: cu Rusia, cu Franţa, cu SUA, cu ţările arabe. Dacă crede că datorită acestei poziţii va fi susţinut de lumea musulmană, se înşală. Nici măcar pe plan intern nu va fi înţeles”.

Joi, când s-au suprapus două sărbători religioase, una catolică - Ziua tuturor Sfinţilor, şi alta musulmană- Sărbătorirea naşterii profetului Mahomed-, un islamist a înjunghiat mortal trei persoane la Nisa.  Liderul cultului musulman din Franţa a condamnat „atentatul terorist” şi a cerut ca, „în semn de doliu şi de solidaritate cu victimele […] musulmanii din Franţa să anuleze toate festivităţile sărbătorii Mawlid”. Atentatul survine în contextul unui război retoric între Paris şi unii lideri musulmani, declanşat de un alt atac islamist în urmă cu două săptămâni. 

Franţa a fost din nou atacată de terorişti jihadişti şi există toate indiciile că o puternică propagandă anti-franceză, orchestrată prin intermediul reţelelor de socializare, se află la originea acestor acte. Potrivit cotidianului Le Figaro, ministerul de interne francez i-a alertat pe prefecţi în urmă cu câteva zile în legătură cu fenomenul jihadismului individual. 

Doctrina aflată la baza acestui fenomen poate fi rezumată cam aşa: loviţi oriunde, când vă cade bine, cu ce aveţi la îndemînă. Nu este exclus de asemenea ca incitările la mobilizare împotriva Franţei lansate de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan să fi fost un element declanşator al atacului de la Nisa. 

Mai multe atacuri pe teritoriul ţării sunt posibile în contextul în care Franţa este angajată într-un ”război împotriva ideologiei islamiste”, a declarat vineri ministrul afacerilor interne francez Gerald Darmanin, informează Reuters.

”Suntem într-un război contra unui inamic care se află atât în interior, cât şi în exterior”, a declarat Gerald Darmanin pentru postul de radio RTL.

”Trebuie să înţelegem că au fost şi vor exista alte evenimente precum aceste atacuri teribile”, a adăugat ministrul francez.

Preşedintele Franţei Emmanuel Macron a promis că Franţa nu va renunţa la valorile sale. Macron le-a cerut de asemenea franceziloor de toate confesiunile să „nu se lase pradă spiritului diviziunii”, după crima din 29 octombrie.

Vorbind la locul atacului de joi de la Nisa, Macron a spus că Franţa a fost atacată din cauza valorilor ei, din cauza gustului pentru libertate al francezilor, şi din cauza capacităţii francezilor de a avea libertate de credinţă pe pământul lor.

„Şi o spun cu toată claritatea: nu vom ceda!”, a mai afirmat preşedintele francez.

Ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, a lansat joi un „mesaj de pace lumii musulmane“, subliniind că Franţa este „ţara toleranţei, nu a 'ispreţului sau respingerii“. „Nu ascultaţi vocile care încearcă să alimenteze neîncrederea. Să nu ne lăsăm prinşi în extremismele unei minorităţi de manipulatori“, a spus Le Drian în Adunarea Naţională.