Guvernul ungar, condamnat să ceară scuze public şi să plătească despăgubiri morale Comitetului Helsinki ungar

Guvernul lui Viktor Orban a fost condamnat de justiţie ”să ceară scuze” în mod public după ce a difuzat milioane de exemplare de afirmaţii ”false şi înşelătoare” cu privire la organizaţia nonguvernamentală (ONG) Comitetul Helsinki ungar care ajută migranţi, relatează AFP.

Curtea Supremă ungară (Kuria), cea mai înaltă jurisdicţie a ţării, a apreciat că Guvernul premierului naţionalist conservator a adus atingere reputaţiei uneia dintre principalele ONG-uri din ţară, Comitetul Helsinki ungar (HHC) prin difuzarea unor afirmaţii despre ”fapte false şi înşelătoare”, a anunţat într-un comunicat HHC.

Un purtător de cuvânt al Curţii a confirmat pentru AFP hotărârea în favoarea HHC, fără să ofere detalii despre conţinutul acesteia.

Curtea ordonă Guvernului să prezinte scuze HHC, pe pagina de primire a site-ului său şi prin agenţia ungară publică de presă MTI.

Cabinetul lui Viktor Orban a atacat ONG-ul în cadrul unei consultări populare, în 2017, şi îndreptate împotriva miliardarului american de origine ungară George Soros, oaia neagră a premierului suveranist Viktor Orban.

Fundaţia lui George Soros este principalul donator al Comitetului Helsinki ungar, care apără drepturile migranţilor şi refugiaţilor.

Unul dintre cele şapte puncte ale consultării afirma că HHC militează pentru ca pedepsele aplicate migranţilor în Ungaria să fie mai puţin dure ca cele aplicate altor justiţiabili.

Comitetul a dezminţit această acuzaţie şi a depus plângere cu privire la defăinare.

Guvernul ungar a fost condamnat totodată să plătească despăgubiri morale în valoare de 6.000 de euro ONG-ului.

Guvernul a reacţionat declarând AFP că ”a luat act” de această hotărâre şi a precizat că, ”în pofida dezminţirilor, schimbărilor şi revenirilor  HHC, nu este mai puţin o organizaţie pro-migraţie finanţată de Soros”.

”Consultarea naţională” a Budapestei, care a asociat trimiterea a milioane de chestionare cu o campanie de afişaj în ţară şi în presa proguvernamentală, a fost catalogată drept o ”campanie a urii” de către opozanţii lui Viktor Orban.

Această operaţiune de comunicare a fost invocată de Parlamentul European (PE) pentru a declanşa, la sfârşitul lui 2018, o procedură excepţională, în baza Articolului 7 al Tratatului UE care poate conduce la o suspendare a dreptului de vot al Ungariei, din cauza riscului unei ”încplcări grave” a valorilor UE.