Guvernul britanic a respins solicitarea unui grup de aproape 6.000 de experţi internaţionali privind renunţarea la restricţii în vederea imunităţii de turmă

Guvernul britanic a respins joi solicitarea renunţării la măsurile de carantină formulată de un grup de aproape 6.000 de oameni de ştiinţă în mare parte din SUA şi Marea Britanie, motivând că argumentele lor se bazează pe „asumpţia nedemonstrată” a protejării celor mai vulnerabili, relatează The Independent.

Declaraţia Great Barrington semnată de peste 7.000 de oameni de ştiinţă şi cadre medicale din toată lumea pledează pentru o nouă strategie de combatere a COVID-19 prin care tinerii să-şi reia viaţa normală şi munca, în timp ce persoanele în vârstă sau cele vulnerabile în faţa virusului ar avea parte de „protecţie ţintită”.

O iniţiativă venită din SUA, Declaraţia Great Barrington este semnată de cercetători din SUA, Marea Britanie, Canada, Suedia, India, Israel şi Noua Zeelandă şi a primit sprijinul unor oameni de ştiinţă britanici, între care şi Karol Sikora, un expert de talie mondială în domeniul cancerului, dar şi al conservatorului Steve Baker care a pledat în faţa Parlamentului pentru schimbarea strategiei guvernamentale anti-COVID-19.

Purtătorul de cuvânt al premierului Boris Johnson a clarificat că deşi guvernul ia în considerare o gamă largă de opinii ştiinţifice, cum a făcut-o mereu pe parcursul pandemiei, nu o va face de această dată, întrucât „nu e posibil să ne bazăm pe o asumpţie nesusţinută de dovezi” conform căreia putem face o împărţire între cei cu risc scăzut şi ceilalţi, astfel încât să fie evitată transmiterea virusului la cei mai vulnerabili şi astfel prevenirea spitalizărilor celor din urmă eventual în secţii de terapie intensivă.

Semnatarii Declaraţiei atrag atenţia asupra „unor îngrijorări puternice privind impactul asupra sănătăţii fizice şi mintale” a acestor restricţii guvernamentale impuse peste tot în lume în vederea gestionării pandemiei COVID-19.

Aceştia avertizează că politicile de restricţii riscă să producă efecte „devastatoare” asupra sănătăţii populaţiei pe termen scurt şi lung prin rata scăzută a vaccinării copiilor, accesului mai scăzut pentru îngrijirea bolilor cardio-vasculare, pentru tratamentul şi diagnosticării cancerului, ca şi o deteriorare a stării mintale a populaţiei.

În Declaraţie se mai arată că menţinerea restricţiilor anti-COVID-19 până la apariţia unui vaccin are potenţialul de a „cauza dăunări ireversibile, cei mai neprivilegiaţi fiind disproporţionat afectaţi”. Ei solicită funcţionarea normală a şcolilor, a magazinelor, industriei de servicii, spaţiilor de recreere şi artistice, dar şi centrelor de sport astfel încât să fie posibilă dezvoltarea „imunităţii de turmă”.

Aceste argumentele au stârnit reacţii critice din partea comunităţii ştiinţifice care spune că o abordare mai ţintită nu înseamnă o protecţie completă pentru cei vulnerabili şi riscurile unor complicaţii de durată pentru cei care se infectează sunt de asemenea importante.

Semnatarii Declaraţiei susţin însă că riscurile tuturor sunt diminuate pe măsură o proporţie tot mai mare a populaţiei dobândeşte imunitate. Ei susţin o serie de măsuri de protecţie a celor din categoriile de risc precum testarea regulată a lucrătorilor din căminele de bătrâni şi chiar folosirea personalului deja imunizat la infecţie. Totodată, oamenii în vârstă ar trebui să se întâlnească cu membrii familiei pe cât posibil în aer liber.