Grecia se confruntă cu cel mai mare exod de „creiere“ de la moartea lui Socrate

Autorităţile de la Atena negociază de luni de zile un nou acord de finanţare cu creditorii internaţionali, dar Grecia se confruntă în aceste zile şi cu pierderea celui mai valoros activ al său, capitalul uman, cei mai pregătiţi şi inteligenţi profesionişti din Grecia părăsind ţara din cauza crizei.

Grecia antică era odată un magnet pentru elita intelectualităţii mondiale. Învăţaţii vremii au contribuit, de la Atena, la dezvoltarea logicii, filozofiei şi până la politică, punând bazele civilizaţiei moderne, relatează MarketWatch.

Dar în timp ce liderii actuali ai Greciei se luptă să încheie un acord pentru continuarea finanţării şi rambursarea datoriilor de peste 300 de miliarde de dolari, are loc o pierdere devastatoare a celor mai bine educaţi oameni din ţară, estimările variind între 180.000 şi 200.000 de persoane de la debutul crizei în 2010.

În acest ritm, exodul echivalează cu circa 10% din personalul cu studii superioare, a spus Lois Lambrinidis, profesor de geografie economică la University of Macedonia.

La nivel macroeconomic, fenomentul este un exod clar de inteligenţă, a arătat Nicholas Alexiou, profesor de sociologie la CUNY’s Queens College, care studiază problemele imigraţiei.

Ceea ce diferenţială exodul de inteligenţă de alte tipuri de migraţie este procentajul ridicat al persoanelor calificate şi educatre care părăsesc o ţară, a explicat Alexiou.

Cu alte cuvinte, Grecea îi pierde pe "cei mai tineri, mai bine pregătiţi şi mai inteligenţi", potrivit unui studiu realizat anul trecut de European University Institute.

Potrivit studiului, 88% dintre cei care pleacă din Grecia deţin o diplomă universitară, iar dintre aceştia 66% au studii de masterat şi 11% studii doctorale.

O proporţie de 79% dintre cei care au plecat din Grecia în timpul crizei aveau un loc de muncă dar au simţit că nu au niciun viitor în ţară (50%) sau oportunităţi profesionale (25%).

Exodul de inteligenţă are implicaţii serioase pentru economia Greciei, într-o perioadă în care ţara a pierdut 25% din PIB de la debutul crizei, declin echivalent cu cel înregistrat de Europa Occidentală şi Statele Unite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Fenomentul are şi implicaţii fiscale, afectând veniturile din impozitele pe venit şi consum, între altele, dar şi asupra capacităţii ţării de a genera producţie de înaltă calitate, a spus Joan Vidra, fost analist la Moody’s, care conduce în prezent depertamentul de ratinguri suverane la ARC Ratings. 

Chiar şi în sectorul turismului, veniturile totale au scăzut cu 36%, în pofida creşterii numărului de vizitatori străini, potrivit unui studiu realizat de Endeavor, o organizaţie internaţională nonprofit care susţine antreprenoriatul.

Situaţia s-ar putea înrăutăţi, având în vedere că circa 35.000 de tineri greci studiază în străinătate şi ar putea decide să caute un loc de muncă în afara Greciei.

Potrivit unui raport al companiei de analiză Kapa Research, 70% dintre tinerii absolvenţi din Grecia vor să lucreze în străinătate, iar 10% caută în mod activ un loc de muncă în afara ţării.

Cea mai populară destinaţie este Marea Britanie, urmată de Germania şi Olanda, potrivit studiului European University Institute.

În funcţie de profesie, Marea Britanie atrage un număr mare de specialişti în domeniul financiar, profesioniştii în tehnologie merg în Statele Unite, inginerii în Orientul Mijlociu, iar profesioniştii în domeniul medical în Germania.

Germania, cea mai mare economice din zona euro, este şi cea mai critică la adresa politicii bugetare a Greciei.

"În timp ce Germania ţine în loc negocierile de salvare a Greciei, în unele privinţe profită de capitalul uman care pleacă din statul elen", a declarat Natassa Rwmanou, profesor la Columbia University şi reprezentantă în SUA a partidului de guvernământ Syriza.

Rata şomajului din Grecia era în ianuarie de 25,7%, de peste două ori mai mare decât media din UE, de 9,7%. Numărul tinerilor greci educaţi care au plecat din Grecia de la declanşarea crizei a urcat la 180.000, potrivit datelor Lambrianidis, care vor fi publicate luna viitoare în cadrul a două proiecte finanţate de London School of Economics şi Uniunea Europeană. 

Pe ansamblu, Endeavor estimează că 200.000 de greci cu vârste de până la 35 de ani au părăsit Grecia de la începutul crizei, în 2010. Este probabil ca numărul acestora să fie mai mare, întrucât analiza Endeavor include date până în 2013 inclusiv.

Grecia nu este singura ţară afectată de migraţia inteligenţelor.

Potrivit estimărilor, Portugalia a pierdut 428.000 de persoane calificate în perioada 2011-2014, respectiv 4,28% din populaţie, sau o persoană la fiecare cinci minute.

În Irlanda, circa 200.000 de persoane cu vârste de 15-35 de ani au plecat din ţară în intervalul 2009-2014. Aproape jumătate din cei care au plecat au diplome de studii universitare.

Spania a pierdut la rândul ei aproximativ o jumătate de milion de persoane până în 2013, iar ministrul Muncii, Fatima Banez, a spus că este "o pierdere de talente fără precedent".