Grecia, refugiu pentru turcii urmăriţi de regimul de la Ankara

Cel puţin 400 de turci suspectaţi de autorităţile din ţara lor natală că ar avea legături cu mişcarea gülenistă au solicitat azil în Grecia după tentativa de puci care a avut loc la jumătatea lunii iulie a anului trecut în Turcia şi care a fost pusă de guvernul de la Ankara pe seama predicatorului Fethullah Gülen.

Mulţi au trecut frontiera clandestin, pe ruta urmată de refugiaţii care au luat cu asalt Europa în anul 2015, notează France-Presse, comentând că sosirea lor în Republica Elenă aminteşte de afluxul de militanţi de stânga sau kurzi din anii ’80-’90.

De altfel, unul dintre aceşti solicitanţi de azil politic a declarat sub protecţia anonimatului pentru agenţia de presă anterior citată că „Europa trebuie să se pregătească în următorii ani pentru a primi refugiaţi turci“.

Ajunşi în pragul disperării din cauza faptului că sunt urmăriţi de autorităţi şi trebuie să se ascundă pentru a nu ajunge în spatele gratiilor, în condiţiile în care ei se declară nevinovaţi, unii apelează chiar la traficanţii care îi ajută pe refugiaţi să ajungă în Europa.

Numai că turcii trebuie să le dea traficanţilor mult mai mulţi bani decât cei care vin din Orientul Mijlociu.

„O familie siriană ar fi plătit mai puţin de 1.000 de euro, în timp ce noi am plătit 15.000“, a afirmat Cevheri Güven, în vârstă de 38 de ani, care a fost jurnalist în Turcia şi care este căutat de autorităţi pe motiv că ar face parte din mişcarea gülenistă.

Cevheri Güven a decis să ia drumul Greciei împreună cu soţia sa, şi ea jurnalistă, şi copiii lor, în vârstă de 5, respectiv 8 ani, după ce au fost nevoiţi să se ascundă vreme de două luni.

„Nu mai există justiţie în Turcia“, acuză fostul jurnalist al revistei Nokta.

În cele 11 luni scurse de la tentativa de puci, regimul turc a trimis după gratii peste 50.000 de judecători, poliţişti, funcţionari şi jurnalişti. Mai mult de 100.000 au fost concediaţi sau suspendaţi din funcţie.

Iar epurările continuă. Miercuri, poliţia turcă a anunţat că a reţinut 78 de avocaţi în ultimele descinderi care au vizat persoane cu presupuse legături cu clericul musulman Fethullah Gülen, după cum a relatat agenţia turcă de presă Anadolu.

„Ne temem că (preşedintele turc) Erdogan va trimite oameni pentru a ne ridica“, a afirmat Güven, care îşi doreşte enorm ca măcar copiii săi să aibă parte de o viaţă mai bună.

Numai că procedura pentru obţinerea de azil înaintează anevoios. Ca mulţi alţii, Güven aşteaptă încă un răspuns. 

Este o perioadă dificilă pentru el, inclusiv din punct de vedere financiar, în contextul în care, spune el, bunurile din Turcia i-au fost confiscate, iar conturile îngheţate. În plus, în Grecia, aflată în criză economică, nu prea se găsesc locuri de muncă. 

Solicitanţii de azil spun însă că proximitatea geografică şi apropierea din punct de vedere cultural îi ajută să se simtă ca acasă.