Germania vs Franţa. Cum abordează Berlinul problema romilor

Mii de refugiaţi „economici“ invadează Berlinul an de an, dintre care mulţi sunt romi. Unii ajung pe străzi, iar mulţi sunt înjuraţi şi scuipaţi, notează publicaţia germană „Der Spiegel“. Un nou program al autorităţilor încearcă să le facă viaţa mai uşoară, să le găsească slujbe şi apartamente, pentru a le se facilita un nou început.

Aproximativ 8.000 de români şi 14.000 de bulgari trăiesc momentan în capitala Germaniei, dintre care 1.800, respectiv 3.000, au venit numai anul trecut. Cei mai mulţi au apartamente, dar unii ajung să trăiască în maşini, în campinguri sau îşi găsesc alte locuri de dormit- la rude, prieteni sau în adăposturile de urgenţă. Se estimează că zeci de familii trăiesc în poduri sau în pivniţe.

Marietta stă în portbagajul unei maşini cu bebeluşul ei de zece zile în braţe. A locuit timp de şase luni într-o maşină parcată în faţa unei biserici din Berlin. Acum, datorită noului program iniţiat de autorităţi, s-a mutat într-un apartament. Marietta era însărcinată când a venit în Germania, în aprilie. Are 25 de ani, un nou născut de zece zile, pe care nu îl poate alăpta. Mai are doi copii, unul de patru ani şi unul de şase. Îi este teamă să ceară ajutor de la asistenţa social pentru a-şi hrăni bebeluşul deoarece crede că micuţul i-ar putea fi luat-

Familia ei este printre miile de oameni care vin anual în Germania, din Europa de Est, în speranţa unei vieţi mai bune. Oamenii ca Marietta sunt deseori numiţi lucrători imigranţi, dar termenul nu este întocmai potrivit, scrie Der Spiegel. Ei au venit în Germania ca refugiaţi economici, pentru a rămâne acolo. Ei nu cunosc alt tip de viaţă decât sărăcia.

Berlinul lansează ambiţiosul „Plan de Acţiune“

Pentru a-i ajuta pe oamenii ca Marietta şi familia ei să se integreze, autorităţile germane din Berlin au adopt, în iulie, un program denumit „Planul de acţiune pentru integrarea romilor străini“. Acest proiect va trebui să le îmbunătăţească condiţiile de viaţă: acces mai facil la educaţie, servicii medicale şi la piaţa muncii. Un plan îndrăzneţ, dar mai ales nobil, scrie Der Spiegel.

Conform acestui program, femeile însărcinate vor avea acoperite toate costurile sarcinii, dar şi naşterea, dintr-un fond de urgenţă, dacă nu au bani. În cazul Mariettei, compania românească de asigurare, a refuzat să îi acopere costurile pentru naştere, iar ea a trebuit să plătească 2.000 de euro clinicii unde a născut.

Familia Mariettei a primit un apartament, a cărui chirie este suportată prin acest program iniţiat de autorităţile berlineze. Din fericire, momentan chiriile sunt la un nivel rezonabil în capital Germaniei, deşi adăposturile sunt întotdeauna pline. Astfel, pentru multe familii aceasta este singura şansă de a scăpa de sărăcie. Pe unii îi motivează, iar Marietta este hotărâtă să nu renunţe, pentru că nu vrea să se întoarcă în România, măcar pentru copiii ei, spune ea.

Der Spiegel notează că în România sunt aproximativ 300.000 de copii romi care nu merg la şcoală, potrivit UNICEF. Iar cei care merg sunt deseori discriminaţi de profesori, nu au haine şi rechizite, iar unii sunt duşi în şcolile pentru copii cu dizabilităţi, potribit ultimului raport anual al Amnesty International.

Nepoata Mariettei, în vârstă de 13, este un exemplu de succes. În urmă cu cinci ani a venit de la Bucureşti fără să ştie limba germană. Acum este clasa a şasea într-o şcoală din Berlin şi a învăţat limba într-un program sponsorizat de şcoala ei, pentru elevii străini, în majoritate turci.  

Programul germanilor va atinge şi acest segment: în următorii doi ani, autorităţile din Berlin vor să realizeze „grupuri de studio pentru copii străini care nu cunosc germana“, pentru clasa întâi şi a doua.