Germania i-ar putea pedepsi pe „rebelii“ est-europeni

La Berlin, probabil mai mult decât la Paris, Brexitul a avut efectul unui electroşoc: brusc, a înţeles că populismul ar putea conduce în mod concret la dezintegrarea UE. Dacă cineva are puterea de a forţa membrii UE să-şi schimbe atitudinea, acesta este Berlinul, nu Bruxelles-ul.

În ultimii ani Bruxelles-ul a acuzat în mod repetat Ungaria şi Polonia că încalcă regulile şi normele UE, dar guvernele populiste din cele două state au ignorant avertismentele. Recent, Comisia Europeană a legat, în proiectul de buget pentru 2021-2027, accesarea fondurilor europene de acceptarea refugiaţilor şi respectarea statului de drept. Însă capacitatea UE de a obliga statele membre să se conformeze este limitată. 

Dacă cineva are puterea de a forţa membrii UE să-şi schimbe atitudinea, acesta este Berlinul, nu Bruxelles-ul, scrie analista Nora T. Kalinskij, pe site-ul Geopolitical Futures.

Pentru a-şi menţine bunăstarea economică, Germania are nevoie ca UE să rămână intactă şi ca toţi membrii ei să acţioneze la fel pentru a garanta continuarea acestei bunăstări. Şi, spre deosebire de UE, Germania are pârghii de influenţă economică substanţiale faţă de aceste ţări - exceptând cazul când mâinile îi sunt legate de regula unanimităţii, subliniază Kalinskij.

Influenţa Germaniei derivă din faptul că economiile Poloniei şi Ungariei sunt strâns legate de cea germană. În anul 2016, aproape un sfert din comerţul exterior al Poloniei şi Ungariei s-a făcut în relaţia cu Germania. Este important, deoarece în acel an exporturile au contribuit cu 52% la PIB-ul Poloniei şi cu un procent uimitor de 89,5% la cel al Ungariei. 

Atât Ungaria cât şi Polonia găzduiesc filiale ale unor companii germane şi formează o componentă esenţială a lanţului german de producţie-distribuţie. Tot în 2016, 24% din investiţiile străine directe în Polonia şi 26,7% din cele în Ungaria au provenit din Germania. Dacă vrea, Germania ar putea să ameninţe cu tăierea investiţiilor, cu restrângerea legăturilor de afaceri şi a volumului comerţului. 

 Problema este însă că punerea în practică a unor astfel de ameninţări ar afecta şi mediul de afaceri din Germania, susţine analista. Şi asta pentru că o diminuare a investiţiilor în Polonia şi Ungaria ar provoca Germaniei pierderi economice şi, chiar mai important, Berlinul trebuie să acţioneze cu grijă pentru a nu creşte sprijinul popular pentru mişcările eurosceptice din aceste două ţări est-europene, care ar putea deveni astfel şi mai sfidătoare decât în prezent. 

Din cauza poziţiei sale geografice în inima Europei şi a modelului său economic, Germania este tot mai conştientă de vulnerabilitatea sa faţă de ameninţările externe întruchipate de Vladimir Putin, Donald Trump şi de preşedintele chinez Xi Jinping.  Ea vede mai mult ca oricând mântuirea ei în Europa.

Apoi, chiar dacă târziu, Germania a sesizat realitatea ameninţărilor interne pentru Europa. La Berlin, probabil mai mult decât la Paris, Brexitul a avut efectul unui electroşoc: brusc, a înţeles că populismul ar putea conduce în mod concret la dezintegrarea UE.