Garda Elveţienă Pontificală va purta coifuri din plastic imprimate 3D

Garda Elveţienă Pontificală, un corp militar aflat în serviciul papei din 1506, a renunţat la tradiţia sa de peste cinci secole, adoptând noi coifuri care sunt făcute din plastic, cu ajutorul unei imprimante 3D, scrie The Telegraph.

 Noile coifuri sunt mai uşoare şi costă 740 de lire sterline fiecare, preţ de aproximativ două ori mai mic decât cel al unui coif vechi, din metal.

Fiecare coif din PVC poartă simbolul Papei Iulius al II-lea, care a înfiinţat în 1506 această armată privată formată din mercenari, acesta fiind cunoscut drept „Papa războinic”.

Noile coifuri sunt rezistente la razele UV. Acest aspect este important, întrucât membrii Gărzii Elveţiene Pontificale petrec mult timp afară, în dreptul Vaticanului, înarmaţi cu halebarde.

Noul model de coif a fost prezentat de Cristoph Graf, comandantul acestui corp militar, înainte de ceremonia anuală de depunere a jurământului, care va avea loc duminică. Un total de 32 de noi recruţi – bărbaţi elveţieni catolici, necăsătoriţi, cu vârste sub 30 de ani – se vor alătura corpului militar pentru cel puţin doi ani.

Garda Elveţienă Pontificală este cunoscută drept cea mai mică armată din lume. Aceasta este responsabilă cu siguranţa Papei şi cu siguranţa Vaticanului în general.

Membrii Gărzii poartă uniforme cu dungi verticale de trei culori – albastru, roşu şi galben. Pentru cele mai formale ceremonii, ei adaugă la uniformă un guler alb mare, o armură şi o cască decorată cu pene de struţ.

Deşi la ceremonii se prezintă cu săbii, halebarde şi suliţe, membrii Gărzii folosesc şi o serie de arme de foc moderne, inclusiv atunci când servesc drept bodyguarzi apropiaţi ai Papei, ocazii când aceştia poartă uniforme simple.  

Cea mai importantă misiune militară a Gărzii a fost în 1527, când 190 de membri ai acesteia au murit luptând împotriva trupelor romane în timpul evenimentului „Sacco di Roma” (jefuirea Romei şi a Statului Papal începând cu 6 mai 1527 de către mercenarii germani, spanioli şi italieni). Atunci, Garda l-a protejat pe Papa Clement al VII-lea, permiţându-i acestuia să fugă pentru a se afla în siguranţă.

Garda a servit peste 40 de Suverani Pontifi, iar membrii acesteia depun un jurământ de credinţă, angajându-se să îşi dea viaţa pentru cea a Papei, dacă este necesar.

În 1988, Garda a fost afectată de un scandal, când comandantul său, Alois Estermann, a fost ucis alături de soţia sa de un gardian nemulţumit, care apoi s-a sinucis. După incident, au apărut acuzaţii potrivit cărora Vaticanul a acoperit oficial crima, fiind lansate numeroase teorii ale conspiraţiei cu privire la motivul din spatele asasinatelor.