Fratele premierului din Kosovo, printre miile de kosovari care au migrat în statele UE odată cu criza refugiaţilor

Prim-ministrul Kosovo, Isa Mustafa, a confirmat luni zvonurile care privesc participarea fratelui său la migraţia economică a câtorva mii de kosovari, care au profitat de criza migranţilor din 2015 şi au trecut graniţele statelor europene înainte de închiderea rutei migratorie din Balcani, transmite The Guardian.

Premierul Mustafa a susţinut că fratele său Ragip s-a aflat printre miile de kosovari care au încercat anul trecut să treacă fraudulos graniţa spre statele UE, profitând de haosul provocat la frontiere de afluxul masiv de migranţi din Orientul Mijlociu.

”Am citit că fratele meu a depus cerere de azil pentru a primi ajutor medical. Este adevărat. Vreau să vă mărturisesc că în valul de migranţi se aflau şi nepoţii şi nepoatele mele, însă toţi s-au întors acasă. Asta arată că familia mea este victimă a aceluiaşi destin sub care trăiesc cetăţenii kosovari”, a precizat Isa Mustafa.

Ruta migratorie din Balcani a fost traversată de peste un milion de migranţi doar anul trecut, în timp ce atenţia publică a fost îndreptată spre cei care fugeau de războiul din Siria şi Irak, Kosovo s-a confruntat cu cel mai mare exod de după războiul de gherilă din 1998-1999.

În anul 2015, peste 70.000 de kosovari au depus cereri de azil în Uniunea Europeană, ca urmare a unei crize politice prelungite la Priştina, care a alimentat sărăcia, corupţia şi şomajul din ţară.

Fratele premierului kosovar a intrat în UE prin Ungaria, înainte ca Budapesta să ridice un gard de sârmă ghimpată la graniţa sârbă. Ragip Mustafa a solicitat prima dată azil în Franţa şi a făcut o a doua cerere în Germania, în iunie 2015.  Premierul a explicat însă că fratele său este grav bolnav şi a suferit o operaţie, anul trecut, în capitala albaneză Tirana.

De altfel, sistemul medical din Kosovo este la pământ, iar cei care vor asistenţă medicală trebuie să plătească pentru tratament în clinici private din regiune sau din statele UE.

Kosovo şi-a declarat independenţa faţă de Serbia în 2008, la aproape un deceniu de la raidurile NATO care au dus la retragerea forţelor de securitate sârbe, acuzate de uciderea etnicilor albanezi.