Franţa interzice gruparea ultranaţionalistă turcă Lupii Cenuşii, după luptele de stradă dintre turci şi armeni de lângă Lyon
0Guvernul Franţei va decreta miercuri dizolvarea mişcării ultranaţionaliste turce Lupii Cenuşii, a anunţat luni ministrul de interne, Gerald Darmanin, citat de AFP. El a apreciat că este o grupare ''deosebit de agresivă, ca să nu spun mai mult''.
Audiat în Adunarea Naţională, Darmanin a precizat că în 15 zile va fi examinată şi dizolvarea Colectivului Împotriva Islamofobiei în Franţa (CCIF), anunţată după asasinarea profesorului Samuel Paty în 16 octombrie. Paty a fost decapitat la Conflans-Sainte-Honorine, în apropiere de Paris, de către un tânăr musulman de origine cecenă, pe motiv că le arătase elevilor, la o lecţie despre libertatea de exprimare, caricaturi cu profetul Mahomed, potrivit Agerpres.
Deciziile Consiliului de Miniştri de la Paris vor fi luate în contextul unor tensiuni diplomatice cu Turcia, în legătură cu tratamentul aplicat musulmanilor în Franţa.
Lupii Cenuşii au fost incriminaţi pentru incidentele de săptămâna trecută dintre comunităţile turcă şi armeană de la Decines-Charpieu, lângă Lyon. Conflictul dintre turci şi armeni s-a intensificat după izbucnirea conflictului din Nagorno Karabah între Armenia şi Azerbaidjan, în care partea azeră este susţinută de Turcia.
Miercurea trecută, forţele de ordine au intervenit la Decines-Charpieu pentru a împiedica circa 250 de turci să îi atace pe armeni. Cu câteva ore înainte, o încăierare între membri ai celor două comunităţi se soldase cu patru răniţi, din care unul în stare gravă.
Sâmbătă noaptea, memorialul genocidului şi Centrul Naţional al Memoriei Armene de lângă Lyon au fost profanate, iar pe clădiri a apărut inscripţia ''Lupii Cenuşii''.
Gruparea este cunoscută ca apropiată de preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care şi-a exprimat recent îndoieli privind ''sănătatea mintală'' a omologului său francez, Emmanuel Macron.
Lupii Cenuşii au ajuns cunoscuţi în deceniile 1970-1980, în urma unor acţiuni violente împotriva militanţilor de stânga. Ei folosesc ca semn de recunoaştere un gest al mâinii cu degetul mare împreunat cu mijlociul şi inelarul.