Franţa ar putea suspenda contractul cu Rusia pentru navele de război Mistral

După ce a fost criticată pe plan internaţional pentru că nu a reziliat contractul în valoare de 1,2 miliarde de euro pentru livrarea a două nave Mistral Rusiei, Parisul anunţă acum că nu va trimite crucişătoarele până când nu se va ajunge la un armistiţiu în estul Ucrainei.

Preşedinţia franceză a anunţat, miercuri, suspendarea livrării primei nave Mistral, dintre cele două achiziţionate de Moscova de la Paris, pe motiv că nu sunt îndeplinite „condiţiile” pentru această livrare. Întrebat, într-o conferinţă de presă, care sunt aceste condiţii, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Romain Nadal, a răspuns că „este necesar ca un armistiţiu care se schiţează - opţiune pe care Franţa o susţine - să fie aplicat”, transmite AFP, preluat de Mediafax. Citându-l pe şeful diplomaţiei franceze, Laurent Fabius, el a adăugat că, ulterior, este necesară „găsirea unui acord politic pentru încheierea confruntărilor între Ucraina şi Rusia, fie direct, fie cu sprijinul mediatorilor”.

„În acest moment, aceste condiţii nu sunt îndeplinite şi dorim să fie îndeplinite în perioada următoare”, a precizat purtătorul de cuvânt. Secretarul de Stat pentru Reformă, Thierry Mandon, a explicat, la rândul său, că decizia părţii franceze reprezintă o „suspendare a livrării” navei Mistral. „Franţa doreşte să forţeze un acord de pace” în Ucraina, a adăugat el, într-o declaraţie la Radio France Internationale.

Dependenţa europenilor de petrolul şi gazele Rusiei împiedică, din start, orice plan ferm de a izola economia rusă. Niciunul dintre cele două blocuri nu s-ar putea descurca pe termen scurt în cazul în care europenii refuză să mai cumpere energie de la ruşi sau, dimpotrivă, ruşii ar sista exporturile către Europa. Pe scurt, 30% din gazele pe care le consumă europenii vin din Rusia, la fel şi 33% din ţiţei.

De cealaltă parte, ruşii câştigă peste 80 de miliarde de dolari doar din vânzarea de gaze către Europa – adică jumătate din veniturile totale ale Gazprom. Totodată, 80% din ţiţeiul exportat de ruşi a mers în Europa. În timp ce europenii se concentrează tot mai tare pe elaborarea unor planuri care, pe termen mediu şi lung, să reducă şi mai mult cota de piaţă a ruşilor în sectorul energetic european, în privinţa comerţului bilateral lucrurile sunt mult mai complicate, iar asta în primul rând pentru că europenii scot bani frumoşi din exporturile în Rusia. 

Rusia este al treilea partener comercial al UE, după China şi Statele Unite ale Americii. De cealaltă parte, pentru ruşi, UE ocupă primul loc în rândul partenerilor comerciali. Valoarea schimburilor totale între cele două blocuri a atins în 2013 valoare de 306,8 miliarde de euro, dintre care 108,4 miliarde reprezintă exporturile UE şi Rusia, în timp ce ruşii vând în valoare de 198,3 miliarde de euro în UE.