Francezii îl regretă pe Sarkozy

În urmă cu un an, Nicolas Sarkozy era cel mai nepopular preşedinte francez din ultimii 50 de ani. Astăzi, 53% din francezi spun că l-ar vota pentru preşedinţia Franţei.

„Monsieur bling-blig” şi „Pinocchio” sunt doar câteva dintre poreclele pe care francezii le foloseau pentru a-l descrie pe Nicolas Sarkozy pe când încă mai era preşedinte – acestea lăsând la o parte glumele legate de înălţimea sa.

Însă, la mai puţin de un an de când a fost învins în cursa prezidenţială de socialistul Francois Hollande, Sarkozy urcă tot mai mult în sondajele de opinie care reflectă preferinţele francezilor în ceea ce priveşte Palatul Elysée. 

La sfârşitul primului său mandat, Sarkozy era cel mai nepopular preşedinte francez din ultimii 50 de ani, perceput ca un politician al bogaţilor. Acum, potrivit celui mai recent sondaj realizat de institutul de cercetare IFOP, la comanda publicaţiei „Paris Match”, Sarkozy ar fi votat de 53% din francezi, dacă ar avea loc alegeri prezidenţiale săptămâna viitoare. Actualul preşedinte, Francois Hollande, ar obţine doar 44% din voturi. 

Efectul Depardieu

Cât de probabilă este însă o revenire a lui Sarkozy? Politicile fiscale duse de Sarkozy, de încurajare a angajatorilor şi a marilor companii prin impozite reduse şi deduceri, l-au transformat într-o ţintă la îndemână pentru francezii nemulţumiţi de măsuri de austeritate precum concedieri în sectorul public şi majorarea vârstei de pensionare.

În bună parte, Hollande şi-a câştigat mandatul pe baza promisiunilor de suprataxare a persoanelor cu venituri ridicate. 

Însă, urma circului mediatic internaţional stârnit de cazul actorului Gerard Depardieu, care a renunţat la cetăţenia franceză din cauza acestor impozite, imaginea preşedintelui au fost puternic ştirbite. Suprataxa nu a mai fost aplicată, dar aceasta doar pentru că este neconstituţională, după cum a decis Consiliul Constituţional al Franţei. 

Capital electoral pe seama eşecului Hollande

Acum, când francezii continuă să fie afectaţi de măsurile de austeritate, dar şi de pierderea locurilor de muncă după ce mari companii precum Renault şi Citroen au anunţat că renunţă la sute de locuri de muncă. În ciuda capitalului electoral câştigat mai degrabă pe fondul nemulţumirii faţă de austeritate, o întoarcere a lui Sarkozy pare puţin probabilă, având în vedere că, atunci când a fost înfrânt de Hollande, a declarat că iese pentru totdeauna din politică. 

Cu toate acestea, afirmaţii similare au putut fi auzite în urmă cu un an şi jumătate când, învins de criză, Silvio Berlusconi a fost forţat să-şi prezinte demisia din fruntea guvernului italian. Luna trecută, gruparea sa politică a ieşit pe al doilea loc la alegerile parlamentare.