Fostul papă Benedict al XVI-lea este în stare gravă, dar rămâne „lucid și prezent”
0Starea de sănătate a fostului papă Benedict al XVI-lea rămâne gravă, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Matteo Bruni.
Starea papei Benedict este în prezent stabilă, dar gravă, a spus Bruni. "Papa emerit a reuşit să se odihnească bine azi-noapte, este absolut lucid şi prezent, iar astăzi, cu toate că starea sa rămâne gravă, situaţia este pe moment stabilă", a declarat purtătorul de cuvânt al Vaticanului.
Papa Francisc invită în continuare credincioşii să se roage pentru papa Benedict, în vârstă de 95 de ani, care a demisionat din funcţia de pontif în 2013, după opt ani la conducerea Bisericii Catolice.
În prima parte a zilei de joi, agenţia ANSA a relatat, citând surse de la Vatican aflate în contact cu fosta mănăstire în care locuieşte Benedict al XVI-lea, în vârstă de 95 de ani, că starea acestuia nu s-a schimbat comparativ cu ziua de miercuri, când papa Francisc a suscitat îngrijorare după ce a anunţat că predecesorul său este ''grav bolnav''.
Potrivit acestor surse, fostul cardinal Joseph Ratzinger, primul papă german din ultimii o mie de ani, şi-a petrecut noaptea sub monitorizare medicală constantă, care va fi menţinută.
Primul papă german
Benedict al XVI-lea a fost ales papă la 19 aprilie 2005 pentru a-i succeda popularului Ioan Paul al II-lea, care a condus Biserica Catolică timp de 27 de ani. Benedict a fost primul papă german din ultimii 1.000 de ani. Cardinalii l-au ales din rândul lor, căutând continuitate şi ceea ce unul dintre ei a numit "o persoană de încredere".
Născut în 1927, Joseph Ratzinger a predat teologia timp de 25 de ani în Germania înainte de a fi numit arhiepiscop de Munchen. Timp de aproape alţi 25 de ani, în calitate de cardinal, Joseph Ratzinger a fost puternicul şef al biroului pentru doctrină al Vaticanului, Congregaţia pentru Doctrina Credinţei (CDF).
Un conservator teologic intransigent, Ratzinger a părăsit Germania şi postul său de arhiepiscop de Munchen în 1982 pentru a conduce CDF. Acţiunile sale disciplinare împotriva preoţilor din America Latină care promovau Teologia Eliberării, de influenţă marxistă, i-au adus porecla de "Rottweilerul lui Dumnezeu".
Un administrator slab care a recunoscut o "lipsă de hotărâre în guvernare şi în luarea deciziilor", Benedict a avut un pontificat de opt ani marcat de paşi greşiţi şi de un scandal de scurgere de informaţii. Ca şef al Bisericii Catolice, a apărat o linie conservatoare, în special în ceea ce priveşte avortul, homosexualitatea sau eutanasia.
El i-a înrăit pe musulmani, sugerând că islamul este în mod inerent violent. I-a înfuriat pe evrei prin reabilitarea unui negaţionist al Holocaustului şi a provocat consternare internaţională când a spus că utilizarea prezervativelor în lupta împotriva SIDA nu face decât să agraveze problema.
Scandalul "Vatileaks" din 2012 a contribuit la destrămarea pontificatului său. Paolo Gabriele, majordomul lui Benedict al XVI-lea, a dezvăluit documente secrete care au scos la iveală o Curie romană (''guvernul'' Vaticanului) afectată de intrigi, corupţie şi lipsă de rigoare financiară.
Dar renunţarea sa la pontificat, anunţată în limba latină la 11 februarie 2013, a fost o decizie personală legată de slăbirea forţelor sale şi nu de presiunea scandalurilor, a asigurat fostul papă într-o carte de confidenţe publicată în 2016.
Scandalurile legate de abuzurile asupra copiilor au afectat cea mai mare parte a pontificatului său, dar i se atribuie meritul de a fi iniţiat procesul de disciplinare sau de expulzare a preoţilor violatori, după o atitudine mai laxă în timpul lui Ioan Paul al II-lea.
El a ordonat o anchetă privind abuzurile din Irlanda, care a dus la demisia mai multor episcopi. L-a sancţionat disciplinar pe preotul Marcial Maciel, între timp decedat, fondatorul ordinului catolic Legionarii lui Hristos şi unul dintre cei mai cunoscuţi abuzatori din cadrul Bisericii. Vaticanul, sub conducerea papei Ioan Paul al II-lea, nu luase măsuri împotriva lui Maciel, în ciuda dovezilor copleşitoare ale infracţiunilor sale.
În 2022, un raport independent din Germania, ţara natală a lui Benedict al XVI-lea, a susţinut că acesta nu a luat măsuri în patru cazuri în perioada în care a fost arhiepiscop de Munchen, între 1977 şi 1982. Fostul papă a recunoscut, într-o scrisoare personală emoţionantă, că au avut loc erori şi a cerut iertare. Avocaţii săi au argumentat într-o replică detaliată că nu a fost direct vinovat.
Confuzia legată de cei "doi papi" a fost accentuată de decizia lui Benedict de a continua să poarte veşminte albe şi de a fi cunoscut ca "papă emerit". Polarizarea rezultată i-a determinat atât pe conservatorii, cât şi pe liberalii Bisericii să ceară modificări ale legislaţiei ecleziastice pentru a reglementa funcţiile şi statutul foştilor papi.
Benedict a scris mai mult de 60 de cărţi între 1963, când era preot, şi 2013, când a demisionat din fruntea Bisericii Catolice. ''În realitate, sunt mai mult un profesor, o persoană care reflectă şi meditează asupra unor chestiuni spirituale'', a declarat Benedict după demisie.
Cânta la pian şi avea o preferinţă pentru Mozart şi Bach. În calitate de muzician clasic, a dezaprobat rock and roll-ul ca fiind "o expresie a pasiunilor josnice" şi a numit odată muzica populară "un cult al banalităţii". Şi papei Francisc îi place muzica clasică, dar apreciază cântecele pop italiene de la începutul anilor 1960 şi iubeşte şi muzica tango din Argentina sa natală.
Ultima înregistrare video cu Benedict al XVI-lea, difuzată de Vatican în august, cu ocazia vizitei tradiţionale a noilor cardinali, arată un bărbat slăbit şi emaciat, purtând un aparat auditiv, care nu mai poate vorbi, dar cu o privire încă vie.