Foreign Affairs: De ce extrema dreaptă din Europa este de partea Kremlinului

Chiar dacă Rusia pare să nu aibă prea mulţi parteneri în Occident, mai ales după recentele tensiuni din Ucraina, culminate cu anexarea peninsulei Crimeea, publicaţia „Foreign Affairs” notează că partidele extremiste din Europa reprezintă nişte aliaţi importanţi ai Kremlinului.

Atunci când Vladimir Putin a invadat Crimeea, unul dintre argumentele sale a fost că vrea să protejeze Ucraina de „nazişti”, precum şi de „orice elemente teroriste”. Retorica liderului rus ar putea să nu fie surprinzătoare, însă ceea ce trebuie remarcat, scrie Mitchell A. Orenstein în Foreign Affairs, este că Vladimir Putin nu ţine cont de ideologie. În Ucraina, el se foloseşte de referiri la grupurile extremiste pentru a-şi argumenta manevrele militare.  Ce este şi mai interesant este că Vladimir Putin utilizează legăturile sale cu partidele extremiste din Europa pentru a-şi destabiliza duşmanii de la Bruxelles.

În Ungaria de exemplu, partidul Jobbik este o formaţiune politică apropiată de liderul rus. În mai 2013, naţionaliştii ruşi l-au invitat pe liderul partidului Jobbik, Gabor Vona, pentru a le vorbi studenţilor de la prestigioasa Universitate de Stat din Moscova. De asemenea, Gabor Vona s-a întâlnit în numeroase rânduri cu parlamentarii ruşii, precum şi cu Ivan Graciov, preşedintele Comitetului Dumei de Stat pentru Energie, cât şi cu Vasily Tarasiuk, vice-preşedintele Comisiei pentru resurse naturale.

De asemenea, pe site-ul partidului Jobbik întâlnirile cu reprezentanţii ruşi sunt descrise ca fiind un „progres major”. Publicaţia Foreign Affairs scrie că există unele zvonuri potrivit cărora entuziasmul din jurul partidului din Ungaria ar fi plătit cu ruble ruseşti. Nu este de mirare că referendumul din Crimeea a fost caracterizat de Jobbik ca fiind „exemplar”.

Un alt exemplu care ilustrează apropierea Kremlinului de partidele de extremă dreapta europene este şi cel oferit de „Frontul Naţional” din Franţa. Conform revistei Foreign Affairs, Marine Le Pen, liderul partidului, a vizitat Moscova în iunie 2013, la invitaţia preşedintelui Dumei de Stat, Sergei Naryshkin, un apropiat al lui Vladimir Putin.

Postul de televiziune francez ProRussia TV, finanţat de Kremlin, are legături strânse cu Frontul Naţional, promovând opinia generală a partidului, mai notează Foreign Affairs. La fel, şi Frontul Naţional s-a exprimat în termeni laudativi la adresa referendumului organizat în Crimeea, caracterizându-l drept „istoric, deoarece Crimeea este o parte a Rusiei”. Deseori, partidul condus de Marine Le Pen şi-a exprimat dorinţa ca Uniunea Europeană şi NATO să fie înlocuite cu un parteneriat pan-european de naţiuni independente, care să cuprindă şi Federaţia Rusă.

Iar lista partidelor de extremă dreapta apropiate de Kremlin poate continua. În aceeaşi situaţie regăsim şi formaţiunea fascistă „Zori de aur” din Grecia, cea care în 2012 a câştigat 18 locuri în parlamentul din Atena. Liderul acestui partid, Nikos Michaloliakos ar fi primit în închisoare o scrisoare chiar din partea unui profesor de la Universitatea de Stat din Moscova, unul dintre foştii consilieri de la Kremlin, Alexander Dugin. În cadrul scrisorii, acesta şi-ar fi exprimat sprijinul pentru ideile promovate de partidul fascist sugerând chiar o apropiere mai mare între formaţiunea politică greacă şi o echipa de consilieri din Moscova, potrivit revistei Foreign Affairs.

Sprijinul Rusiei pentru extrema dreaptă din Europa are mai puţin de-a face cu ideologia, cât mai degrabă cu dorinţa de a destabiliza guvernele europene, în scopul de a preveni o extindere a UE. Alegerile europarlamentare din mai sunt de aşteptat să conducă la un rezultat cât se poate de favorabil pentru partidele extremiste, asta din cauza unei economii europene slabe şi a politicilor de austeritate. De asemenea, liderii europeni nu ar trebui să se ferească de a investiga modul de finanţare externă a partdelor politice de extremă dreapta, mai notează publicaţia amintită.

Provocarea lui Putin la adresa Europei ar trebui să fie luată în serios. Alegerile europarlamentare din mai ar putea slăbi Uniunea Europeană şi ar putea aduce prietenii Rusiei din extrema dreaptă tot mai aproape de putere, conchide Foreign Affairs.

Citeşte şi:

Ce riscă extremiştii maghiari indezirabili dacă nu respectă decizia României

Cei patru membri ai unor organizaţii extremiste ungare care au primt interdicţie de a intra pe teritoriul României pe o perioadă de un an riscă pedeapsa maximă de 2 ani de închisoare în cazul în care nu vor respecta decizia autorităţilor de la Bucureşti.

Convorbire între doi ambasadori ruşi, divulgată pe internet: „O să-i lăsăm o perioadă pe români şi bulgari, lasă-i să rămână în UE deocamdată”

O convorbire între doi ambasadori ruşi riscă să stârnească mai multe scandaluri diplomatice internaţionale, după ce oficialii ruşi jignesc mai multe ţări şi glumesc că Rusia va prelua ţările baltice, România, Bulgaria, Catalonia, Veneţia, Scoţia, Alaska, dar şi „Californialand”, „Miamiland” şi „Londonland”. Despre România şi Bulgaria, unul dintre ei susţine că un oficial UE l-a tras deoparte şi i-a spus „Ascultă, luaţi-le voi înapoi!”.

Financial Times: Transnistria, noul front de conflict între Est şi Vest

De la invazia din Crimeea, regiunea separatistă Transnistria devine pe zi ce trece un nou front de conflict între Est şi Occident. Chiar dacă un referendum organizat aici ar putea arăta că majoritatea locuitorilor au sentimente pro-ruse, exporturile acestei regiuni se îndreaptă preponderent către Vest, scrie jurnalistul Christian Oliver în Financial Times.