Fondurile UE au avut un impact scăzut asupra progreselor reformelor privind statul de drept în ţările din Balcanii de Vest, arată un raport de audit

Uniunea Europeană a eşuat în eforturile sale de a stimula accelerarea reformelor în privinţa statului de drept în ţările din Balcanii de Vest, arată un raport audit realizat de experţii UE, informează Politico.

Curtea de Conturi Europeană a concluzionat într-un raport că Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia nu au progresat suficient în privinţa reformelor privind statul de drept precum independenţa justiţiei şi că Investiţiile de circa 700 de milioane de euro - între 2014 şi 2020 - în aceste ţări vest-balcanice au avut un impact scăzut asupra regiunii.

Juhan Parts, cel responsabil de întocmirea raportului la Curtea Europeană de Audit, a spus că „sprijinul UE în ce priveşte statul de drept în Balcanii de Vest a avut un insucces clar” în privinţa schimbărilor pe scară mare.

 „Progresele modeste din ultimii 20 de ani ameninţă sustenabilitatea sprijinului UE” în procesul de aderare al acestor ţări.

Auditorii UE au indicat drept sursă a progreselor lente lipsa de voinţă politică a liderilor, dar şi neajunsurile implementării proiectelor de către Comisia Europeană.

Analiza proiectelor a arătat că acestea au fost aplicate cu succes în ceea ce priveşte asistenţa tehnică, creşterea capacităţii şi eficienţei instituţionale, pentru că ele au avut susţinere politică puternică. Problemele au apărut la părţile proiectului referitoare la amendamentele cadrului legislativ menite întăririi independenţei sistemului judiciar ce au avut susţinere politică slabă,

Totodată, au constatat auditorii, „sprijinul UE pentru acţiunile societăţii civile privind statul de drept este insuficient” şi şi-au exprimat îngrijorarea că proiectele susţinute de UE ar putea să nu fie sustenabile financiar după încheierea sprijinului european. 

Apoi, delegaţiile UE „au exploatat rareori posibilitatea de a suspenda sprijinul financiar în cadrul Instrumentului de asistenţă pentru preaderare (IPA)  dacă reformele nu progresează satisfăcător”, a menţionat Curtea de Conturi. 

Având în vedere aceste provocări, auditorii pledează acum pentru un set de modificări ale modului în care blocul abordează reformele statului de drept în Balcanii de Vest, scrie Politico. Curtea de Conturi a emis recomandări, inclusiv stabilirea unor indicatori de impact asupra unor probleme precum libertatea de exprimare şi etape pentru monitorizarea progresului în acest sens. 

O altă recomandare este ca Comisia Europeană şi Serviciul European de Acţiune Externă, aripa serviciului extern al blocului, să-şi sporească sprijinul pentru societatea civilă independentă şi jurnaliştii din regiune, precum şi sî condiţioneze mai strict  plăţile de noi fonduri de îndeplinirea criteriilor privind statul de drept.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a spus că salută raportul auditorilor, numindu-l o „contribuţie utilă”.

„Statul de drept rămâne piatra de temelie a procesului de aderare şi va determina ritmul general de progres al partenerilor pe drumul lor către UE”, a spus purtătorul de cuvânt într-un e-mail, adăugând că „în timp ce au fost înregistrate progrese importante în special în unele ţări vest-balcanice partenere, provocările în ceea ce priveşte statul de drept în regiune persistă, astfel că sunt necesare eforturi suplimentare în acest domeniu fundamental al politicii de extindere a UE.”