Foloseşte României riposta pe Schengen?

Absolut surprinzătoare măsurile de răspuns ale Bucureştiului faţă de un refuz politic al admiterii în Spaţiul Schengen, expuse de ministrul de externe Teodor Baconschi în interviul din "Adevărul"! Criticată mult timp - pe drept sau exagerat - pentru lipsă de combativitate, diplomaţia românească basculează acum în extrema cealaltă.

Denunţarea unilaterală a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), condiţionarea aderării Croaţiei, cooperarea privilegiată cu Marea Britanie, parcă ostentativ fluturată în faţa Franţei şi Germaniei, „scepticele" grupului Schengen, toate acestea seamănă a măsuri de retorsiune.

La drept vorbind, România are toate motivele să fie îngrijorată de folosirea de către statele membre a MCV ca instrument politic în diferite dosare. Şi, încă, aderarea la Spaţiul Schengen poate fi cel mai puţin grav dintre acestea. Ce-am spune dacă aceeaşi monitorizare pe Justiţie ar fi folosită împotriva noastră, atunci când va veni vorba despre aderarea la zona euro? Sau, mai rău, în legătură cu accesarea fondurilor comunitare. Este România sub monitorizare? Atunci are probleme de corupţie şi, în consecinţă, banii contribuabilului european nu sunt în siguranţă acolo. Dacă judecata corupţie-Schengen funcţionează azi, mâine va funcţiona şi cea legată de fondurile europene, iar România ar putea fi sancţionată chiar şi în urma suspiciunilor, nu neapărat a dovezilor că banii europeni au fost incorect folosiţi. Temerile de la Bucureşti sunt, aşadar, absolut justificate şi o asemenea posibilă evoluţie trebuie oprită din start. Dar, oare, luptăm cu armele potrivite?

Deşi expusă de ministrul Teodor Baconschi, riposta Bucureştiului poartă cu ea marca politică a preşedintelui Băsescu. Jucător curajos, adesea până la limita maximă a riscului, Traian Băsescu are obiceiul de a răspunde la provocare printr-o provocare şi mai mare. El ridică miza confruntării până când aceasta devine insupăortabilă pentru adversar. Aceasta a fost una dintre cheile succesului său în politica internă. A fost ameninţat cu suspendarea de către Parlament? A răspuns cu ideea votului uninominal. A fost pus în dificultate de criticile opoziţiei în anul electoral 2009? A răspuns cu reducerea numărului de parlamentari. Şi aşa mai departe. În faţa unor adversari politici de calibru mic şi a unei opinii publice dornice de spectacol, metoda a funcţionat de minune. De această dată însă, avem în faţă jucători dintr-o cu totul altă ligă.

Ce va câştiga România dacă va ridica miza confruntării cu statele din nuceleul dur al Uniunii Europene? Greu de crezut că acestea vor ceda, spunând: bine, ne-am răzgândit, veţi intra în Spaţiul Schengen în 2011! În schimb, va slăbi o poziţie de negociere a României şi aşa destul de şubredă.

Anul acesta încep discuţiile pentru perspectivele Bugetului 2014-2020 al Uniunii Europene. Ciocnirile din jurul bugetului pe 2011, încheiate cu un compromis de ultim moment, se anunţă a fi joacă de copii faţă de confruntările crâncene ce vor urma.

Marii plătitori la Bugetul Uniunii, strânşi cu uşa la ei acasă de criza deficitelor, caută să-şi reducă pe cât posibil contribuţiile la bugetul comunitar sau, în orice caz, să ţină sub control strict fiecare euro. În orice caz, e tot mai populară ideea că Nordul, organizat şi eficient, ajunge să sponsorizeze Sudul leneş şi risipitor. Să ne amintim doar cu câtă greutate s-a lăsat convinsă cancelarul Merkel să permită activarea mecanismului de intervenţie financiară în cazul Greciei. Va urma o perioadă de egoism în Uniunea Europeană, aşa cum remarca, în interviul acordat ziarului „Adevărul", comisarul european pentru Buget, Janusz Lewandowski. Iar asta nu va fi deloc în interesul nostru, ca beneficiari ai fondurilor europene.

Denunţând monitorizarea pe Justiţie, România va apărea ca un stat ce nu vrea să-şi rezolve probblemene cu corupţia, oferindu-se, pe tavă, ca marele sacrificat al confruntării ce urmează.
Cooperarea privilegiată cu Marea Britanie, prezentată de Bucureşti drept prioritară în acest an, are şanse mici de ane întări poziţia. Fără îndoială, Londra e un stat puternic în Uniune, dar euroscepticismul ei este rău văzut pe Continent. Britanicii sunt consideraţi la Bruxelles drept principalii inspiratori ai blocajului politic ce era să ducă la eşecul proiectului de buget pe 2011. Parisul şi Berlinul nu vor fi foarte fericiţi să audă că „oaia neagră" din Balcani tocmai anunţă alianţe cu insularii cei eurosceptici.

Şi mai e problema cu croaţii. Vrem ca şi ei să fie admişi cu monitorizare, din moment ce şi nouă ni s-a aplicat acest tratament. Mai întâi de toate, riscăm să ne punem rău cu o ţară din regiunea noastră, cu care nu am avut niciun fel de problemă până acum. Pentru asta, croaţii s-ar putea să nu ne uite.

Croaţia este acum în afara Uniunii, dar are prieteni puternici înăuntru. Ungaria deţine preşedinţia UE şi printre priorităţile sale anunţate, pe lângă aderărea României la Spaţiul Schengen şi de Strategia Dunării, care ne interesează direct, se află şi rezolvarea dosarului croat. Germania, deja unul dintre criticii consecvenţi ai României, sprijină Croaţia. La fel Austria, unul dintre cei mai importanţi investitori în România.

România începe să se profileze drept rebelul Uniunii Europene. Dar România nu este Cehia, pentru a-şi permite ca, din înaltul castelului praghez, să-şi lanseze teoriile eurosceptice, prin preşedintele său, un economist respectat în toată lumea. Cehia a fost, mult timp, copilul favorit al Vestului în estul şi centrul Europei. Nu suntem nici Polonia fraţilor Kaczynski, aureolată de trecutul său de luptă anticomunistă şi un model economic de succes, dincolo de excesele unor lideri vremelnici. România are argumente politice foarte subţiri şi prea puţini prieteni în Uniunea Europeană pentru a se putea lansa cu şanse de succes într-o acţiune de ripostă făţisă la nucleul dur franco-german.

Folosirea politică a MCV este, într-adevăr, un pericol ce trebuie contracarat. Dacă judecata va fi transferată de la Spaţiul Schengen înspre fondurile europene, chiar că suntem pierduţi! Întrebarea este dacă măsurile noastre de răspuns ne vor fi de folos acum sau, dimpotrivă, ne vor aduce mai multe necazuri în viitor.