Financial Times: NATO, îngrijorat că Rusia creşte prezenţa militară în Marea Neagră

Tot mai mulţi membri NATO sunt îngrijoraţi, cu două luni înainte de summitul Alianţei de la Varşovia, că Rusia îşi creşte prezenţa militară în toată regiunea Mării Negre, o zonă a cărei stabilitate este crucială, iar prezenţa a numeroşi înalţi oficiali americani şi NATO la Deveselu, joi, a reprezentat o tentivă a Alianţei de a-şi linişti membrii din est, comentează Financial Times.

Într-un discurs rostit miercuri, în faţa şefilor de stat major din Balcani, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, a avertizat că întreaga regiune intră sub influenţa rusă.”I-am spus (secretarului general al NATO Jens Stoltenberg – n.r.):  ‘Eşti absent din Marea Neagră. Marea Neagră aproape că a devenit un lac rusesc. Dacă nu acţionăm acum, istoria nu ne va ierta”, a declarat el.

Unele state membre NATO sunt de acord cu evaluarea făcută de Erdogan, ale cărui relaţii cu liderul de la Kremlin Vladimir Putin sunt tensionate după ce Turcia a doborât anul trecut un avion de luptă rusesc ce a intrat în spaţiul aerian turc.

De luni de zile, comisiile militare ale Alianţe au avertizat liderii politici ai NATO în legătură cu aşa numita “strategie A2AD – anti-acces/respingere aeriană – a Rusiei”. Mai exact, ei acuză Moscova că formează “bule” de putere militară care îi depăşesc graniţele şi interferează cu abilitatea forţelor NATO de a opera în apropiere şi chiar în interiorul graniţelor aliate.

Marea Neagră se află în centrul acestui plan, atrag atenţia liderii militari, care oferă ca exemplu noile rachete de croazieră ruseşti Kalibr, instalate pe vase ce pot ajunge de la Cairo la Vilnius, Roma, Viena sau Varşovia.

“Strategia rusă este să folosească presiunile militare pentru a face mici fisuri în arhitectura de securitate a Europei, oriunde poate”, avertizează analistul politic Jonathal Eyal, directorul centrului de studii militare Rusi. “Marea Neagră este cea mai mare fisură dintre toate. Este extrem de vulnerabilă. Rusia se întoarce la jocul pe care l-a jucat în timpul Războiului Rece şi înainte de asta, adică să trateze, practic, Marea Neagră ca pe un fel de lac rusesc”, a adăugat el.

Moscova şi-a crescut semnificativ capacităţile militare în regiune începând din 2010. Atunci, Flota Mării Negre, cu baza la Sevastopol, în Crimeea, era de departe cea mai slabă dintre flotele regionale ale Rusiei. Însă Kremlinul a alocat un miliard de dolari până în 2020, pentru modernizarea acesteia, iar după anexarea Crimeei, în urmă cu doi ani, peste 10 nave de război suplimentare au fost staţionate acolo. Printre acestea se numără patru submarine, două corvete înarmate cu rachete şi mai multe vase de patrulă. Alte două submarine şi şase fregate li se vor alătura anul acesta.

Potrivit lui Eyal, în timp ce atenţia NATO s-a concentrat pe acţiunile Rusiei din nord-estul Europei, Marea Neagră este de fapt centrul jocului geopolitic al Moscovei. “Din 2008, după invazia Georgiei, aceasta a fost situaţia. Şi Ucraina şi Crimeea au ţinut de Marea Neagră, din multe puncte de vedere”, a insistat el.

Flota la Marea Neagră va consolida influenţa Rusiei până în Mediterana şi chiar Atlantic, ceea ce o face unul dintre principalele instrument pentru îndeplinirea ambiţiilor de putere globală redescoperite ale Rusiei. Potrivit unui oficial militar  din Moscova, “Siria a devenit terenul de antrenament operaţional perfect pentru Flota Mării Negre”.

În replică, NATO a încercat să îşi liniştească aliaţii din regiune. Joi, înalţi oficiali ruşi şi NATO au luat parte la ceremonia de la Deveselu, prin care a fost declarat oficial sistemul Aegis Ashore, care vizează contracararea ameninţărilor balistice din Orientul Mijlociu şi pe care Rusia îl consideră o ameninţare la adresa securităţii sale.

De asemenea, NATO desfăşoară zboruri de supraveghere AWACS deasupăra Mării Negre, iar, în cursul unei vizite în regiune, la sfârşitul lunii trecute, secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, a anunţat că Alianţa îşi va intensifica patrulele în regiune. Însă mulţi spun că nu este suficient.

Există şi suspiciuni că o parte dintre membrii occidentali ai NATO ar prefera să ignore ceea ce consideră o regiune cu probleme profunde şi cu aliaţi slabi şi, în unele cazuri, pe care nu se pot baza.

Turcia, în special, este considerată o sursă de potenţial conflict cu Rusia, în care mulţi aliaţi nu vor să fie atraşi. Intervenţia Rusiei în conflictul sirian a înveninat considerabil relaţiile cu Ankara.

Un diplomat german a declarat că tensiunile dintre preşedinţii rus şi turc sunt atât de puternice încât Moscova vrea o schimbare de regim la Ankara.

Dar securitatea în regiunea Mării Negre este o piesă centrală a planurilor europene pentru a-şi reduce dependenţa energetică de Rusia. De asemenea, este o condiţie pentru dezvoltarea infrastructurii şi pentru relaţiile comerciale care încep să contureze “noul Drum al Mătăsii” între Asia şi Europa.

“Ceea ce se întâmplă generează riscuri pentru toată lumea din regiune şi din afara ei. Suntem interesaţi cu toţii de stabilitatea Mării Negre, pentru că leagă Caucazul de Sud  (şi Asia – nr.r) de Europa. Iniţiativele comerciale, precum Drumul Mătăsii, în care Georgia joacă un rol important, datorită poziţiei geografice, vor fi inutile fără securitate acolo”, a avertizat premierul georgian Ghiorghi Kvirikaşvili.