FAZ: Comisarul european Corina Creţu se opune aplicării de sancţiuni ţărilor din estul Europei

Comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu, a afirmat într-un interviu acordat cotidianului german Frankfurter Allemagne Zeitung (FAZ) că se opune aplicării de sancţiuni ţărilor din Europa de Est şi refuză să utilizeze fondurile structurale ca mijloc de presiuni în chestiunea refugiaţilor.

În mod repetat, politicienii germani şi austrieci au solicitat reducerea finanţării acordate statelor membre UE din estul Europei care nu dau dovadă de suficientă solidaritate în ceea ce priveşte criza refugiaţilor sau care fac dumping fiscal pe cheltuiala statelor vecine.

Comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu, spune că refuză însă categoric asemenea cereri. UE nu poate folosi fondurile structurale ca mijloc de presiuni, a declarat ea pentru FAZ, potrivit Agerpres. „Noi trebuie să unim statele membre, nu să le întărâtăm unele împotriva celorlalte“, a afirmat comisarul european, adăugând că „acest lucru este valabil în mod special în ceea ce priveşte criza refugiaţilor“.

„Este într-adevăr o problemă că există tot mai puţini europeni cu normă întreagă şi tot mai mulţi cu jumătate de normă“, a avertizat ea. Acest lucru nu se poate însă rezolva de către UE prin corelarea fondurilor structurale cu exprimarea solidarităţii în alte domenii de politică. Dimpotrivă, o politică regională de succes este şi în interesul statelor membre înstărite, cum ar fi Germania şi Austria, a continuat Corina Creţu. Ele sunt cele care beneficiază de contracte atunci când UE sprijină, de exemplu, dezvoltarea infrastructurii prin fondurile sale structurale. Iar economia germană are de profitat dacă statele est-europene recuperează decalajul economic şi puterea de cumpărare din aceste ţări creşte.

O diminuare a sprijinului financiar pentru anumite state membre ale UE, ca Polonia şi Ungaria, ar fi oricum posibilă cel mai devreme în cadrul următoarei perioade financiare, care începe în 2021. Dezbaterea pe această temă urmează să înceapă deja anul acesta. Cel mai mult ar avea de pierdut Polonia. Această ţară este cel mai important beneficiar net de fonduri europene. Ea a primit, recent, cu 9,5 miliarde de euro mai mult de la bugetul UE decât a plătit, iar cea mai mare parte din aceşti bani o reprezintă fondurile structurale.

În opinia Corinei Creţu, fondurile structurale pot juca un rol cu adevărat important în rezolvarea crizei refugiaţilor. „O serie de regiuni au ajuns să se confrunte cu provocări imense din cauza acestei crize“, a declarat ea. „În ceea ce le priveşte, trebuie să dăm dovadă de aceeaşi solidaritate ca şi în cazul regiunilor care au fost afectate de dezastre naturale“, a mai spus ea.

Eurocomisarul s-a pronunţat ferm împotriva ideii de a concentra fondurile structurale din următoarea perioadă financiară doar pe statele membre mai sărace. „Nu ar trebui să reducem în nici un caz fondurile structurale acordate regiunilor bogate“, a subliniat Creţu.

Pe de altă parte, retragerea contribuitorului net Marea Britanie va crea un gol în bugetul UE. În cazul în care alte ţări, cum ar fi Germania sau chiar şi Austria, nu sunt dispuse să contribuie mai mult la acest buget, UE va trebui să îşi reducă cheltuielile. Totodată, sunt necesare mai multe fonduri pentru alte cheltuieli, nu în ultimul rând fiind cele legate de criza refugiaţilor. De aceea, se înmulţesc vocile care doresc să reducă şi redirecţioneze finanţarea din fonduri structurale.

Chiar şi ţările bogate, precum Germania, depind încă de sprijin financiar în domenii cum ar fi întreprinderile mici şi mijlocii sau inovarea, a precizat Corina Creţu. „Studiile arată că băncile creditează mai degrabă întreprinderile care sunt, de asemenea, cofinanţate din fondurile structurale europene“, a semnalat ea. Dacă luăm în considerare Germania, politica de coeziune a creat doar în această ţară 100.000 locuri de muncă în perioada recentă. „Cei ce doresc ca sprijinul financiar din fonduri structurale să se concentreze doar pe regiunile mai sărace nu au înţeles că nu mai investim de mult doar în piatră şi beton, ci că facem o politică de coeziune modern“, a adăugat comisarul european.

Mai mult, există diferenţe mari în ceea ce priveşte prosperitatea între diferitele regiuni chiar şi în interiorul ţărilor bogate. De exemplu, politica de coeziune a UE a jucat un rol major în dublarea produsului intern brut din noile landuri federale germane (fosta RDG), comparativ cu 1991. „Pentru astfel de regiuni, avem un sprijin financiar din fonduri structurale în funcţie de nevoile lor“, a spus Corina Creţu, citată de FAZ şi Agerpres.