Fara clientelism in utilizarea fondurilor europene

Romania a primit in ultima vreme avertizari serioase cu privire la felul in care administreaza si absoarbe fondurile europene. La steguletele rosii din ultimul Raport de tara al Comisiei Europene se

Romania a primit in ultima vreme avertizari serioase cu privire la felul in care administreaza si absoarbe fondurile europene. La steguletele rosii din ultimul Raport de tara al Comisiei Europene se adauga si ingrijorarile a numerosi oficiali europeni, preocupati, pe buna dreptate, de utilizarea banilor comunitari, la care contribuie fiecare cetatean al UE prin plata impozitelor. Romania primeste in 2006 circa 1,200 miliarde euro destinate exclusiv programelor de preaderare. Daca ingrijorarile europenilor sunt justificate? Premierul Calin Popescu Tariceanu a raspuns ziarului Adevarul.
- Care sunt cauzele pentru care Romania nu a putut absorbi fondurile europene?
- In primul rand, as vrea sa subliniez ca Romania nu este intr-o situatie mai proasta decat alte tari membre ale UE in ceea ce priveste utilizarea fondurilor de preaderare. Rata medie de absorbtie pentru programele PHARE CES finalizate este de peste 85 la suta. In prezent, se afla in derulare inca patru memorandumuri de finantare, PHARE 2001 - PHARE 2004, iar aici vorbim de o rata medie de peste 50 la suta, in conditiile in care mai avem la dispozitie inca cel putin un an pentru efectuarea de plati. Acest nivel de utilizare a fondurilor europene este comparativ cu situatia din alte foste tari candidate. Dar nici nu vreau sa ne multumim doar cu atat. Dupa aderare, Romania va avea acces la fondurile structurale si de coeziune, care au menirea sa grabeasca dezvoltarea tarii si recuperarea decalajelor fata de Uniunea Europeana. Pentru noi, este fundamental sa ne imbunatatim capacitatea de absorbtie a fondurilor. Stiti vorba aceea: Dumnezeu ne da, dar nu ne baga in traista! Banii europeni finanteaza proiecte de dezvoltare care trebuie concepute dupa regulile stabilite la Bruxelles. Pentru aceasta cred ca e nevoie de o mai buna informare a beneficiarilor despre existenta acestor oportunitati de finantare si de cresterea expertizei in domeniul conceptiei de proiecte. De asemenea, asa cum am mai spus, nu tolerez cazuri de clientelism in utilizarea fondurilor europene.
- Ce masuri va lua guvernul pentru a stimula elaborarea proiectelor de coeziune si structurale?
- Este o prioritate sa sporim capacitatea Romaniei de a folosi fondurile de coeziune si structurale. Modul in care gestionam fondurile de preaderare poate fi privit ca o repetitie generala pentru absorbtia celor structurale, destinate Romaniei incepand cu 1 ianuarie 2007. Astfel, guvernul deruleaza campanii de informare cu privire la fondurile de preaderare, organizeaza intalniri cu autoritatile locale si se preocupa de pregatirea expertilor din primarii si agentii speciale pentru accesare si sprijinul cetatenilor in vederea absorbtiei fondurilor structurale.
In plus, guvernul dezvolta institutiile care vor avea menirea sa gestioneze fondurile structurale in diverse domenii. Astfel de institutii sunt in curs de constructie la ministerele Mediului si Agriculturii. Cred insa ca ar fi o greseala sa lasam totul pe seama guvernului. Utilizarea fondurilor europene reprezinta un test al nivelului liberei initiative si al implicarii cetatenilor, firmelor, administratiei locale, asociatiilor, al societatii civile in general. Daca beneficiarii nu se preocupa sa afle informatii si sa obtina expertiza necesara redactarii de proiecte, sansele noastre de reusita sunt mici. Mi-ar placea sa vad o concurenta acerba intre proiecte de calitate.
- Incapacitatea de absorb-tie poate influenta activarea clauzei de salvgardare?
- Capacitatea de absorbtie a fondurilor nu intra sub incidenta clauzei de salvgardare. Dar, repet, aceasta nu ii reduce importanta. Guvernul pe care il conduc nu ia masuri doar in domeniile care pot activa clauza de salvgardare. Desigur, acele domenii reprezinta prioritatea zero, dar faptul ca ne concentram asupra lor nu inseamna ca neglijam alte zone. Raportul de monitorizare al Comisiei Europene a aratat ca, in cele zece luni de la inceperea mandatului, am reusit sa eliminam noua din cele 11 probleme care puteau activa clauza.