Extrema dreaptă germană și-a prezentat planurile radicale înainte de alegerile din 23 februarie
0Extrema dreaptă din Germania a prezentat sâmbătă un „plan de viitor” radical pentru ţară, cu şase săptămâni înaintea alegerilor legislative anticipate, în contextul în care susţinerea pentru partidul AfD (Alternativa pentru Germania) a atins cote record. Evenimentul, ce a avut loc în oraşul Riesa din estul ţării, a fost marcat de proteste masive, mii de manifestanţi ieşind în stradă pentru a denunţa măsurile extremiste ale partidului.
„Furia sistemului creşte pe zi ce trece. De ce sunt ei atât de furioşi? Pentru că noi avem succes!”, a declarat Alice Weidel, liderul AfD, în deschiderea congresului, subliniind că partidul se află pe locul al doilea în sondajele pentru alegerile din 23 februarie. Potrivit unui studiu publicat sâmbătă, AfD ar obţine 22% din voturi, situându-se astfel înaintea social-democraţilor lui Olaf Scholz (16%) şi aproape de conservatorii CDU/CSU, care sunt cotaţi cu 30%.
Alice Weidel, nominalizată pentru funcţia de cancelar, a lansat apeluri vehemente împotriva CDU, pe care l-a numit „partidul escrocilor”, şi a promis că AfD va depăşi partidele tradiţionale. Planul partidului pentru viitor include măsuri radicale în domeniul migraţiei, cum ar fi închiderea completă a frontierelor şi expulzarea imigranţilor ilegali, dar şi renunţarea la politica climatică a UE, printre altele. Weidel a subliniat că intenţionează să „dă lovitura de graţie schimbării energetice” prin reluarea achiziţiilor de gaz rusesc şi susţinerea centralei pe cărbune.
Politica de migraţie a AfD prevede „închiderea completă a frontierelor şi expulzarea tuturor imigranţilor ilegali şi a migranţilor fără documente”, „ieşirea din sistemul de azil al UE” şi „efectuarea de expulzări pe scară largă”, a enumerat ea. „Dacă trebuie să se numească remigraţie, atunci se va numi remigraţie”, a insistat Alice Weidel, acceptând conceptul de expulzare în masă a străinilor sau a persoanelor de origine străină.
„Vom da lovitura de graţie schimbării energetice şi abandonării politicii climatice a UE”, a continuat deputata în vârstă de 45 de ani, enumerând o serie de măsuri: menţinerea centralelor pe cărbune, „demolarea” turbinelor eoliene, reluarea achiziţiilor de gaz rusesc şi relansarea gazoductului Nord Stream, legat de Rusia şi parţial avariat de o explozie după începutul invaziei din Ucraina.
Foaia de parcurs a partidului include, de asemenea, părăsirea UE şi a monedei euro.
Congresul de la Riesa a fost perturbat de proteste puternice. Aproape 10.000 de persoane, conform poliţiei, au manifestat împotriva planurilor AfD, strigând „Nu naziştilor!” şi împiedicând accesul în centrul oraşului din Saxonia. Evenimentul a fost marcat de ciocniri între demonstranţi şi forţele de ordine, iar poliţia a raportat şase răniţi minori printre agenţii de securitate.
În ciuda opoziţiei masive, AfD continuă să crească în sondaje, iar susţinerea sa se extinde dincolo de graniţele Germaniei, având sprijinul unor figuri precum Elon Musk, care a fost în contact recent cu liderii partidului. Aceasta vine într-un context european tot mai polarizat, unde extremismul de dreapta începe să câştige teren, iar AfD are ochii şi pe Austria, unde partidul FPÖ a obţinut sprijin pentru a forma un guvern de dreapta.
În paralel, sondajele la nivel naţional arată o schimbare semnificativă în intenţiile de vot ale germanilor, AfD crescând cu 2 puncte, în timp ce CDU/CSU pierde un punct, ajungând la 30%. În acest peisaj politică dinamic, social-democraţii lui Scholz sunt în continuare pe locul al treilea, cu 16%, în timp ce Verzii şi Democraţii Liberi înregistrează procente modeste.
În faţa acestor schimbări, demonstraţiile de amploare continuă să fie o reacţie la ascensiunea extremismului de dreapta, iar Germania se află într-un moment crucial, cu o polarizare tot mai accentuată în perspectiva alegerilor.