Experţi de la Bruxelles: Cum a pierdut România trenul cu bani de la UE

Comisari şi funcţionari europeni avertizează Bucureştiul pe toate căile că oportunitatea cheltuirii fondurilor europene alocate în 2007 e pierdută. Mai mult, din 2014 vom primi mai puţini bani. România pierde banii europeni din cauza incompetenţei din administraţie, ceea ce pune în pericol dezvoltarea ţării.

România stă pe un munte de bani europeni, dar nu are un plan clar pentru a-i cheltui, astfel că experţii UE susţin că multe oportunităţi sunt deja pierdute. Din 19 miliarde de euro la care avem dreptul prin intermediul a trei dintre cele mai importante programe de finanţare europeană, România abia se poate lăuda, potrivit statisticilor naţionale, că a cheltuit 11%. Europarlamentari, funcţionari din Comisia Europeană, comisari critică incapacitatea administrativă a României de a face proiecte din banii europeni.

Experţi contra comision

„România e mult în urmă cu reformele, îi lipseşte infrastructura necesară şi îi lipseşte conceptul de formare vocaţională. Comisia Europeană s-a oferit să o ajute prin trimiterea de experţi din statele membre, care să contribuie la asigurarea cheltuirii corecte a fondurilor. Este pentru prima oară în istoria României când alte ţări se oferă să o ajute", a declarat pentru „Adevărul Europa", Philippe Hatt, şeful unităţii pentru România, Bulgaria şi Malta a Fondului Social European.

Citiţi şi:

Dacian Cioloş, interviul integral pentru bAdevărul Europa: „România îngrijorează Comisia Europeană”

EXCLUSIV Dacian Cioloş despre gestionarea fondurilor europene în România: „Departe de profesionalism, la limita corupţiei”

El este în legătură cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale din România şi cu Direcţia Generală Afaceri Socialeşi Incluziune din Comisia Europeană. Statele membre ale Uniunii Europene sunt cele care contribuie cu bani la fondurile europene, astfel că au dreptul să spună: „Sunt banii noştri, vrem să ne asigurăm că-i cheltuiţi cum trebuie". Avertismentele transmise Bucureştiului nu au schimbat prea mult situaţia. Dacă România nu e în stare să aibă o strategie pentru banii ce i-au fost alocaţi, atunci Uniunea Europeană mai face o ultimă încercare. Contra cost.

Comisia Europeană ar putea trimite experţi ca să ne ajute să cheltuim banii. „Experţii din statele UE trimişi în România ar putea ocupa poziţii de asistenţă tehnică pentru cheltuirea fondurilor şi ar putea lua aproximativ 4% din suma alocată pentru un proiect dat. Nu prea sunt oameni în România care să se ocupe de aşa ceva. Sau, până acum, România nu a demonstrat că are astfel de oameni. Însă românii sunt cei care au mână liberă la fondurile UE şi pot decide singuri dacă acceptă oferta de ajutor de la experţii UE sau nu", a mai spus Philippe Hatt.

Potrivit lui, lipsa acută de oameni pregătiţi în România a pus în pericol dezvoltarea rapidă a ţării, iar provocarea  constă în a oferi programe de dezvoltare profesională oamenilor de toate vârstele, din toate domeniile. „România va trebui să prindă trenul din mişcare - cu ajutorul Uniunii Europene", a mai spus funcţionarul european.

O luăm mereu de la zero

Un alt expert din Comisia Europeană afirma, la o dezbatere despre viitoarea politică de coeziune şi negocierile dure pentru stabilirea bugetului acesteia, că înRomânia nu prea are cu cine lucra.  

„Mereu o luăm cu «abc-ul».

Au fost funcţionari pe care i-am instruit şi, din cauza salariilor foarte mici, au plecat. Am instruit alţii, au plecat şi ei. Şi o ţinem tot aşa", a spus funcţionarul european, care a dorit să rămână anonim. Eurodeputaţii nu erau nici ei străini de această problemă a administraţiei din România. Ba chiar au întrebat autorităţile de la Bucureşti cum rezolvă problema. „Un motiv pentru rata mică a absorbţiei este numărul scăzut de oameni care lucrează pentru fondurile regionale. Oamenii bine pregătiţi din administraţia din România pleacă în sectorul privat. Aveţi măsuri concrete pentru aşa ceva?", a întrebat eurodeputata liberală Catherine Bearder (Marea Britanie) într-o şedinţă a Comisiei pentru dezvoltare regională din Parlamentul European.

Cum ne amăgim cu cifre

După aderare, pentru intervalul 2007-2013, Uniunea Europeană a alocat României, prin trei dintre cele mai importante fonduri, aproximativ 19 miliarde de euro. Rata de absorbţie netă (plăţile făcute de UE) este de 11,6% (potrivit înregistrărilor din luna martie 2011), una dintre cele mai scăzute din UE.Autorităţile române vehiculează însă procente mai ridicate. De cele mai multe ori ele se referă la contractele încă nefinanţate sau includ şi indicatorii din perioada de preaderare, când România a cheltuit mai mulţi bani ai Uniunii Europene. Rata de contractare este de 48%, la sfârşitul lunii martie 2011, însă marea problemă a proiectelor din România apare la faza de implementare: organizarea licitaţiilor şi a achiziţiilor. Din aceste motive, rata de absorbţie netă, cea la care se referă instituţiile europene, rămâne nesatisfăcătoare.

După 2014, ţările membre trebuie să stabilească alte alocări pentru fondurile europene. Criteriile pentru aşa-numita politică post-coeziune (2014-2020) se negociază în acest an la Bruxelles. Cei mai importanţi donatori, Germania şi Franţa, transmit prin toate căile că ar trebui sancţionate ţările care, deşi au bani la dispoziţie, nu reuşesc să-i cheltuiască. O altă ipoteză este ca bugetele viitoare să fie alocate în funcţie de cât a reuşit fiecare ţară să atragă.

Sancţiuni

După 2014, ţările membre trebuie să stabilească alte alocări pentru fondurile europene. Criteriile pentru aşa-numita politică post-coeziune (2014-2020) se negociază în acest an la Bruxelles. Cei mai importanţi donatori, Germania şi Franţa, transmit prin toate căile că ar trebui sancţionate ţările care, deşi au bani la dispoziţie, nu reuşesc să-i cheltuiască. O altă ipoteză este ca bugetele viitoare să fie alocate în funcţie de cât a reuşit fiecare ţară să atragă.