EXCLUSIV Dacian Cioloş despre gestionarea fondurilor europene în România: „Departe de profesionalism, la limita corupţiei”

Comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală afirmă, pentru „Adevărul Europa", că gestionarea fondurilor europene în România este marcată de incompetenţă, birocraţie şi corupţie. El cere Bucureştiului să elaboreze o strategie naţională pentru agricultură.

Ovidiu Nahoi: România stă rău la capitolul absorbţie fondurilor europene. Dar, dacă în privinţa politicii de coeziune, stă foarte rău - undeva în jur de 3% plăţi efective - în privinţa dezvoltării rurale se spune ca ar sta mai bine, cu circa 25%.

Dumneavoastră, în calitate de Comisar European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, sunteţi mulţumit de situaţia României la acest din urmă capitol?

Dacian Cioloş: În comparaţie cu gradul de utilizare a fondurilor structurale, România stă mai bine în privinţa absorbţiei banilor pentru dezvoltare rurală. Însă şi aici este încă mult de lucru pe partea de finalizare a proiectelor şi de plăţi. Sunt întârzieri mari la implementarea programului LEADER - care susţine parteneriate de tip public-privat pentru dezvoltare locală - şi la crearea Reţelei de Dezvoltare Rurală.

Dacă ne uităm la cifre, este loc de mai bine. Media europeană a ratei de absorbţie pentru programul de dezvoltare rurală 2007-2013 se situează undeva la 40%.

O.N.: De ce România nu reuşeşte mai mult în direcţia dezvoltării rurale: din cauza calităţii proiectelor, a birocraţiei sau din alte cauze?

D.C.: Dincolo de calitatea proiectelor şi de dificultăţile beneficiarilor în a accesa partea de finanţare privată pe care trebuie să o asigure, cred că întârzierile sunt cauzate - ca şi în cazul fondurilor structurale - de complexitatea proiectelor şi de procedurile încă greoaie de selectare şi de aprobare a acestora.

Complexitatea procedurilor creează nu doar întârzieri în executarea proiectelor selectate, dar descurajează şi mulţi potenţiali beneficiari.

Pe de altă parte, este nevoie de o strategie pentru agricultură şi mediul rural pentru ca România să-şi poată utiliza în întregime potenţialul şi să poată folosi eficient fondurile europene nu doar cantitativ ci şi calitativ. Aici nu mă refer la strategia elaborată de ministerul agriculturii pentru a putea folosi fondurile de dezvoltare rurală ci la o strategie asumată politic la nivelul conducerii României şi care să reflecte preocupările României şi nu neapărat cererile Comisiei Europene.

Lipsa unei viziuni clare la nivel naţional privind dezvoltarea agriculturii şi a spaţiului rural, se traduce de multe ori în incoerenţă şi lipsa priorităţilor pentru finanţarea unor proiecte care să răspundă problemelor reale din teren. De exemplu, în absenţa unei astfel de strategii, riscăm să ajungem în situaţii în care finanţăm unităţi de procesare în industria alimentară care, în scurt timp, intră în impas pentru că în zona respectivă lipseşte materia primă.

O.N.: Aţi fost sesizat în legătura cu anumite nereguli în gestionarea fondurilor?

Da, primesc multe sesizări, nu atât legate de nereguli în gestionarea fondurilor, cât mai ales legate de comportamentul unor funcţionari de la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi de modul cum aceştia aplică procedurile de selecţie şi contractare elaborate la nivel naţional. Am primit plângeri legate de schimbarea condiţiilor de eligibilitate după publicarea cererii de proiecte...într-un caz, chiar după ce un proiect a fost anunţat câştigător. Aflu despre întrebări, despre solicitări de clarificări la oficiile judeţene APDRP rămase fără răspuns, despre comportamentul unor funcţionari care îi descurajează pe beneficiari sa depună proiecte dacă nu lucrează cu anumite firme de consultanţă, despre schimbarea punctajelor de evaluare.

Altora li se cere - mai mult sau mai puţin explicit - să contribuie financiar pentru ca prelucrarea administrativă a proiectelor să nu fie prea lungă. Nu spun că acesta ar fi comportamentul general al funcţionarilor de la APDRP, dar nu ar trebui tolerat nici măcar un singur caz de acest gen. Există comportamente departe de ceea ce înseamnă profesionalism, unele chiar la limita corupţiei. Sunt lucruri care mă îngrijorează, atât în calitate de comisar european, cat şi în calitate de român.