Eurotopics/ Preşedintele Băsescu boicotează Polonia. De ce şi cu ce efecte?
0Preşedintele Traian Băsescu boicotează reuniunea de la Varşovia a liderilor din Europa centrală, deoarece "gazdele reuniunii din acest an au decis invitarea unei entităţi care nu este recunoscută ca stat de către ţara noastră", după cum a informat un comunicat al palatului Cotroceni.
În România, boicotul preşedintelui a fost comentat mai ales în legătură cu prezenţa la Varşovia a preşedintelui American barack Obama, invitat de onoare la dineul de gală al reuniunii. Multe voci de la Bucureşti s-au întrebat dacă nu cumva acest gest va afecta relaţia noastră cu SUA. Dar ce se întâmplă cu Polonia, ţară gazdă a reuniunii, autoarea invitaţiei pentru Kosovo, partener strategic al României şi - mai cu seamă - cel mai "greu" jucător al Europei de Est pe arena europeană?
România are interesul menţinerii unor relaţii bune cu Polonia, celpuţin în ceea ce priveşte cooperarea în cadrul Uniunii Europene. Polonia urmează să preia preşedinţia Uniunii, la 1 iulie.
Un dosar în care interesele româno-poloneze pot fi comune îl reprezintă negocierile pentru bugetul UE în perioada 2013-2020. Acestea se vor intensifica în perioada preşedinţiei poloneze, iar Varşovia şi Bucureştiul au un scop comun: obţinerea unor alocări cât mai mari pentru politica de coeziune. Ambele ţări sunt incluse într-un grup informal, „Friends of Cohesion", care cuprinde statele beneficiare nete ale politicilor desusţinere a regiunilor mai slab dezvoltate.
De partea cealaltă se află clubul statelor donatoare, care ar dori să-şi limiteze contribuţiile pentru aceste politici, sub presiunea crizei financiare şi a măsurilor de austeritate bugetară. Liderii grupului „Friends of Cohesion" sunt membrii Grupului de la Vişegrad (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria), cărora li se adaugă statele baltice.
Rolul de pivot revine însă Poloniei, datorită mărimii sale. Problema pentru România (şi Bulgaria) este că interesele pot coincide cu cele ale balticilor şi ale celor din Grupul Vişegrad doar până la un punct. Şi acel punct este legat de capacitatea de absorbţie. România şi Bulgaria se află pe ultimele locuri în privinţa ratei de absorbţie.
Potrivit unui raport de săptămâna trecută al KPMG, sumele absorbite de baltici şi de cei din Grupul Vişegrad, pe cap de locuitor, se situează undeva în între 1.000 şi 2.000 de euro, în timp ce în cazul Româniai şi Bulgariei, acestea nu ajung la 500. Când se va pune problema legării viitotoarelor alocări de rata de absorbţie, Bucureştiul şi Sofia se vor putea trezi lăsate deoparte. Statele central europene ar putea să nu aibă interesul sp se afle în aceeaşi grupă cu „corigenţii" absorbţiei, pentru că asta le va scădea capacitatea de negociere.
Cel mai mare risc care planează asupra României este să fie inclusă într-o „grupă a perdanţilor", alături de Bulgaria şi Grecia, este părerea mai multor înalţi funcţionari şi analişti de la Bruxelles. Pentru a evita acest lucru, România are nevoie, pe lângă progresele interne şi de sprijinul Poloniei în instituţiile europene, mai ales în Consiliu.
Un alt element de luat în calcul este legat de ultimele mişcări strategice în centrul Europei. Miniştrii Apărării din Grupul Vişegrad au decis recent să creeze o structură militară comună, sub coordonarea Varşoviei.
Potrivit unei analize STRATFOR publicate la 16 mai, "decizia vine în contextul revigorării interesului Rusiei pentru fosta sa zonă de influenţă". Deşi are un parteneriat strategic cu Polonia, România nu a fost invitată să participe la această structură, în timp ce Ucraina, da.
Slovacia, ţară care, la fel ca şi România, nu recunoaşte independenţa Kosovo, dar este în Grupul Vişegrad, va participa la reuniunea de la Varşovia, prin preşedintele Ivan Gasparovici, după ce a obţinut anumite condiţii privind prezenţa la lucrări a autorităţilor de la Priştina. Boicotul Bucureştiului este văzut, de unele surse de la Bruxelles, şi ca un răspuns faţă de omiterea invitării României la noua structură militară de sub controlul Varşoviei.
Expert de la Bruxelles: „E dezamăgitor"
„Poziția actorilor regionali și internaționali față de Kosovo reprezintă, de mult, un obstacol serios în calea dezvoltării obiectivelor pe de agenda politică aautoităţilor de la Priştina.
Cu toate acestea, UE are, într-adevăr, o strategie privind problema dialogului dintre Belgrad-Pristina. Acesta este un pas important, care poate anticipa o altă atitudine sârbă față de statutul Kosovo. Însă, cred că este foarte important, tocmai din acest motiv, ca cele două țări să stea la aceeași masă. Este dezamăgitor faptul că unele țări nu ajută deloc în acest proces sensibil", a spus, pentru Adevărul Europa, Rosa Balfour, consultant senior al European Policy Centre, unul dintre cele mai importante think-tank-uri din Bruxelles. ( Ana-Maria Tolbaru)