Europenii iau în considerare o zonă-tampon ca parte a garanțiilor de securitate. Principalele îngrijorări ale aliaților
0Liderii Europei analizează opțiunea creării unei zone tampon de 40 de kilometri între fronturile rusești și ucrainene, ca parte a unor garanții de securitate ce pot fi oferite Ucrainei în cazul unui armistițiu sau acord de pace, relatează Politico, citând cinci diplomați europeni.
Oficialii au păreri divergente cu privire la adâncimea acestei zone-tampon și nu este clar dacă Kievul ar accepta planul, întrucât acesta ar presupune probabil concesii teritoriale. SUA nu au fost implicate în discuțiile privind zona tampon.
O altă opțiune pusă pe masă, trimiterea de trupe, este motiv de îngrijorare printre europeni. Oficialii discută despre un număr cuprins între 4.000 și aproximativ 60.000 de soldați. Însă țările nu și-au asumat încă niciun angajament în această privință, notează Politico.
Publicația americană amintește că NATO se luptă deja să formeze o forță de răspuns de 300.000 de soldați pentru a apăra flancul estic al alianței de un viitor atac rusesc. Or orice forță de menținere a păcii ar juca un rol dublu, patrulând în apropierea zonei demilitarizate și antrenând trupe ucrainene, potrivit declaraților a doi dintre diplomați.
Aliații amână angajamentele publice privind trupele în așteptarea detaliilor cheie privind forma garanțiilor de securitate, potrivit unuia dintre oficialii europeni. Întrebările lor includ regulile de angajare pentru trupele NATO, cum ar gestiona o eventuală escaladare rusească și dacă ar fi necesară implicarea unor țări terțe pentru a patrula zona în cazul în care Kremlinul se opune trimiterii de trupe aliate.
„Toată lumea încearcă să acționeze cât mai repede posibil în ceea ce privește garanțiile de securitate, astfel încât Trump să nu se răzgândească”, a declarat unul dintre oficialii europeni în legătură cu împingerea lui Putin către o soluționare negociată.
Propunerea privind zona tampon nu a fost abordată la o videoconferință de luni a șefilor apărării NATO, la care au participat inclus șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, comandantul suprem al forțelor aliate NATO, respectiv șeful Comandamentului European al SUA, Alexus Grynkewich, a declarat unul dintre oficialii europeni.
Forțele franceze și britanice vor constitui probabil nucleul prezenței trupelor străine, potrivit a doi dintre oficialii europeni, care au precizat că aceste țări fac lobby pe lângă alți aliați pentru a contribui cu resurse militare.
Principalele îngrijorări ale aliaților
Însă membrii NATO de la frontiera cu Rusia precum Polonia și-au exprimat îngrijorarea că prezența trupelor ar face țara vulnerabilă la un atac. Aliații s-au arătat preocupați că angajarea unui număr mare de trupe ar diminua apărarea flancului estic al alianței, au declarat doi oficiali.
Totodată, unii aliați și-au exprimat îngrijorarea că crearea unei zone tampon ar putea expune orașele ucrainene unui risc suplimentar de atac sau o nouă invazie din partea Rusiei.
„Nu este o idee bună împotriva unui adversar care nu negociază cu bună- credință”, a declarat unul dintre cei doi oficiali europeni.
Polonia și Germania au declarat că nu sunt interesate să trimită trupe în Ucraina, în timp ce Estonia a promis trimiterea unor forțe la sol. Aliații anticipează că Ucraina va contribui în continuare cu cea mai mare parte a trupelor în orice scenariu, a declarat al treilea oficial european.
Deși SUA au declarat că nu vor trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina, au afirmat că ar putea oferi sprijin tehnic, însă Europa așteaptă ca Departamentul Apărării al SUA (DOD) să precizeze rolul pe care îl va juca Washingtonul.
„Toată lumea așteaptă ca liderii politici ai DOD să clarifice până unde sunt dispuși să se angajeze și îi lasă pe europeni să-și arate cărțile”, a declarat un oficial european.