Europa, la testul regulilor bugetare

De astăzi, în toată UE se aplică procedura de deficit excesiv, prin pachetul de guvernanţă economică. Şase state sunt deja luate în vizor de Comisia Europeană.

Cu Marea Britanie izolată, liderii celor 26 de state membre s-au întors în capitalele lor, unde au constatat că nu vor avea o misiune prea uşoară: să obţină, de la politicienii aflaţi la putere, acordul pentru care au aderat la summitul de la Bruxelles de săptămâna trecută. Duminică se prefigurau deja primele probleme: în Irlanda, părerile sunt împărţite în legătură cu varianta necesităţii unui referendum, iar liderul opoziţiei, de acord cu rezultatul summitului, a cerut timp pentru „lămuriri legislative", Austria a anunţat că şi ea ar putea apela la referendum, în Olanda, premierul Mark Rutte are o majoritate extrem de fragilă.

România are nevoie de modificarea Constituţiei şi, deci, de o procedură complicată, iar opoziţia social-democrată susţine că nu e nevoie de un asemenea nivel legislativ de schimbare. Cehia ar putea întârzia şi ea procedura - a avut o poziţie reţinută în timpul summitului UE şi a cerut consultare în parlamentul naţional, având în plus şi un preşedinte cu convingeri eurosceptice.  

Alegerile din Franţa şi majoritatea politică

Între timp, în Franţa se anunţă complicaţii politice: duminică, ministrul francez pentru Buget, Valérie Pecresse, a anunţat, potrivit Radio One Europe, că Parisul trebuie să fie un exemplu, că este iniţiatorul acestei propuneri alături de Germania şi că nu trebuie să întârzie trei luni o decizie pe acordul de la Bruxelles doar pentru că anul viitor vor fi  alegeri prezidenţiale. Candidatul socialist François Hollande a anunţat că nu susţine impunerea unui buget echilibrat prin amendarea Constituţiei. O altă problemă a Franţei este, potrivit EuObserver,  că va avea nevoie de o majoritate de două treimi din Adunarea Naţională, ceea ce presupune şi sprijinul politic din partea zonei de centru-stânga. Între timp, Executivul de la Bruxelles a anunţat că regretă poziţia Marii Britanii, care, după ce s-a opus modificării tratatului UE, a forţat zona euro la un acord interguvernamental - o variantă mai puţin convingătoare decât modificarea tratatului.

Comisia regretă poziţia Londrei

Chiar şi aşa, Marea Britanie trebuie să se supună unei supravegheri bugetare. De astăzi. "Am fi preferat deschiderea Tratatului de la Lisabona şi un tratat al celor 27, nu 26. Trebuie să vedem acest accord interguvernamental ca o umbrelă, dar multe din prevederi trebuie modificate prin legislaţia secundară", a anunţat ieri la Bruxelles, vicepreşedintele  Comisiei Europene Olli Rehn, odată cu intrarea în vigoare a Pachetului celor şase legi privind guvernanţa economică.  

„Regret foarte mult decizia Marii Britanii, atât din perspectiva UE, cât şi din cea a cetăţenilor Regatului Unit. Dacă această mişcare a avut ca scop protejarea băncilor sau a sectorului financiar, acest lucru nu se va întampla", a spus Rehn. El a adăugat că UE şi-ar dori ca Marea Britanie să fie în mijlocul construcţiei europene şi nu la marginea ei.

Intră in vigoare guvernanţa economică

Prin pachetul privind guvernanţa economică, care se aplică de astăzi, statele membre trebuie să evite deficitele publice excesive (peste 3% din PIB) şi datoriile publice excesive (peste 60% din PIB), astfel încât să nu pună în pericol sustenabilitatea fiscală. Noile norme fac operaţionale regulile privind datoriile bugetare incluse în tratate şi care nu au fost respectate în ultimii ani.

Încălcarea acestora a fost una din cauzele majore ale declanşării crizei datoriilor suverane.  Unul din elementele majore definite în acest pachet legislativ este cel privind datoria publică: dacă nu este repectată limita de 60% datorie din PIB, statul membru respectiv va fi pus sub procedură de deficit excesiv, chiar dacă deficitul său este sub 3%. Statele din zona euro care nu respectă aceste criterii vor fi sancţionate.

Primele cinci state monitorizate

Există însă o perioadă de tranziţie. Anumitor state membre care sunt deja în procedura de deficit excesiv şi trebuie să ia măsuri de consolidare fiscală li se acordă o perioadă de trei ani pentru corectarea deficitului şi a procentului datoriei publice.  Măsurile se aplică de astăzi, dar există deja ţări care au un calendar clar de măsuri.

Comisia Europeană a anunţat că primele rezultate sunt aşteptate de la Belgia, Cipru, Malta, Ungaria şi Polonia. „Toate aceste cinci state au luat măsuri pentru a interveni asupra indicatorilor economici. Cum răspunsurile lor sunt foarte recente, iar concluziile ar fi premature, un prim raport în privinţa lor va fi anunţat în prima parte a lunii ianuarie", a mai spus Rehn.