Europa încă nu realizează cât de neajutorată a devenit - The Telegraph

Luni, lideri din Germania, Italia, Regatul Unit, Polonia, Spania, Olanda și Danemarca s-au reunit la Paris, la invitația președintelui Emmanuel Macron, alături de conducerea Uniunii Europene și de secretarul general al NATO, pentru a dezbate ultimele evoluții legate de Ucraina, în contextul inițiativelor de pace lansate de noua administrație americană.

Franța a organizat miercuri o nouă întâlnire, a doua de săptămâna aceasta, pe dosarul ucrainean. Au fost invitate să participe state care nu fost prezente la prima reuniune informală, de luni în urgență. Canada, aliat al NATO, s-a alăturat discuțiilor, susțin surse diplomatice citate de AFP.La întâlnirea de miercuri au luat parte lideri din Norvegia, Cehia, Grecia, Finlanda, România, Suedia, Belgia, statele baltice și Canada.

Unii lideri au urmărit și au intervenit în discuții prin intermediul sistemului de videoconferință, nu au fost prezenți fizic la Paris.

„The Telegraph“ a făcut o comparație între întâlnirea între delegațiile americană și rusă de la Riad și cea de la Paris a liderilor UE. Ca urmare a discuțiilor din Arabia Saudită, Washingtonul și Moscova au convenit să creeze un mecanism de soluționare a litigiilor pe termen lung dintre cele două țări, care sunt numeroase. În primul și în primul rând, este vorba despre încheierea războiului din Ucraina. Întâlnirea dintre delegațiile SUA și Rusiei a părut mai constructivă decât cea pe care europenii au avut-o între ei la Paris cu o zi înainte, a declarat Daniel DePetris, cercetător în cadrul think tank-ului britanic RUSI.

S-a discutat mult în ultima vreme despre garanțiile de securitate pentru Ucraina. Dacă administrația Trump și europenii pot fi de acord asupra unui lucru, acesta este că astfel de garanții sunt esențiale dacă Occidentul dorește ca orice înțelegere diplomatică să dureze mai mult de câteva săptămâni sau luni.

Dar Europa nu ar trebui să presupună că armata SUA va garanta această securitate; la urma urmei, SUA au alte priorități în lume, dintre care cea mai importantă este dezvoltarea unei strategii eficiente de echilibrare împotriva Chinei în Indo-Pacific, adaugă DePetris.

Guvernele europene par să fi ajuns într-un impas

Cu toate acestea, problema este că guvernele europene par să fi ajuns într-un impas. Unele dintre ele, cum ar fi Germania, nu doresc deloc să discute posibilitatea unei forțe europene de menținere a păcii în Ucraina.

„Polonia, deși unul dintre cei mai loiali aliați ai Ucrainei, nu este dispusă să își trimită trupele pentru a asigura condițiile unui eventual armistițiu. Italia, Spania și Danemarca nu se grăbesc nici ele să sprijine o astfel de inițiativă, premierul italian Giorgia Meloni lăsând să se înțeleagă că alte mecanisme de securitate ar putea fi mai eficiente”, scrie autorul.

Premierul britanic Keir Starmer a adoptat o poziție opusă pe această temă, afirmând în mod clar că este pregătit să desfășoare soldați britanici pe teritoriul ucrainean dacă este necesar pentru a menține pacea. Cu toate acestea, Starmer a susținut că SUA ar trebui să joace în continuare un rol central.

Citind printre rânduri, devine clar ce a vrut să spună Starmer: fără americani, Europa pur și simplu nu are puterea și voința politică de a supraviețui celui mai crucial moment în securitatea europeană de la apogeul Războiului Rece.

Supraviețuirea NATO depinde în întregime de sprijinul militar al SUA

Aceasta este o acuzație remarcabilă la adresa apărării continentului și o confirmare a convingerii din cercurile de politică externă americane că supraviețuirea NATO depinde în întregime de sprijinul militar al Statelor Unite, a declarat DePetris.

El adaugă că aceasta este o concluzie la care administrația Trump a ajuns de mult timp. La urma urmei, Trump a subliniat incapacitatea europenilor de a se apăra fără ajutorul american cu mulți ani înainte să candideze la președinție.

Insistența ca Europa să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria securitate a fost un semn distinctiv al primei sale administrații, chiar dacă a luat foarte puține măsuri înțelepte din punct de vedere politic pentru a schimba efectiv status quo-ul - prezența militară a SUA în Europa era aproximativ aceeași în ianuarie 2021 ca atunci când a preluat mandatul.

Dar dacă Europa crede că Trump va urma aceeași politică față de ea în al doilea mandat ca în primul, face o greșeală potențial uriașă. Trump 2.0 are mai puțin de o lună, dar nu este nevoie de un geniu pentru a realiza că apărarea Europei nu se află în fruntea listei de priorități a lui Trump, adaugă autorul.

„Guvernele europene își vor petrece probabil următoarele săptămâni și luni folosind toate forțele diplomatice care le-au mai rămas pentru a încerca să convingă Washingtonul să accepte orice măsuri de securitate pentru Ucraina. În schimb, acestea ar trebui să asculte cuvintele care ies din gura președintelui. Pentru că, în această privință, Trump vorbește serios”, a conchis DePetris.

Anterior, secretarul american al apărării, Pete Hagel, a declarat că Europa nu poate presupune că trupele americane vor rămâne pe continent pentru totdeauna. UE ar trebui să investească mai mult în propria apărare.