Eurodeputaţii au votat bugetul pe 2019 al UE şi acordul de liber schimb cu Japonia

Parlamentul European a adoptat miercuri bugetul pe 2019 al Uniunii Europene, punctul final al unor negocieri de sfârşit de an dificile şi care au necesitat o nouă propunere a Comisiei Europene după un blocaj între eurodeputaţi şi statele membre. Eurodeputaţii au votat şi un vast acord comercial de liber schimb între UE şi Japonia.

Bugetul pe 2019, an pentru care Marea Britanie a acceptat să-şi menţină contribuţia în pofida Brexit-ului, prevede o sumă totală de 165,8 miliarde de euro la capitolul angajamente (sume prevăzute pentru programe ce se pot întinde pe mai mult de un an) şi de 148,2 miliarde de euro la capitolul plăţi (sume cheltuite efectiv).

Pentru ca Uniunea să poată răspunde unor situaţii neprevăzute, bugetul include o sumă de 1,3 miliarde de euro.

Comisia Europeană a trebuit să prezinte un nou proiect de buget la sfârşitul lunii noiembrie, după eşecul negocierilor între eurodeputaţi şi statele membre.

Principalul punct de blocaj a vizat dorinţa Parlamentul European de a putea utiliza în 2019 credite ce au fost prevăzute, dar nu au fost folosite în 2017, pentru programul european de cercetare 'Horizon 2020'.

Preşedintele Comisiei pentru buget a PE, Jean Arthuis, a salutat faptul că bugetul aprobat răspunde 'la două mari priorităţi': cercetarea, pentru care au fost prevăzute 150 milioane de euro suplimentare (+11% faţă de 2018) şi programul Erasmus, cu o suplimentare de 240 milioane de euro.

La rândul său, Consiliul UE a apreciat 'un buget solid', care 'va ajuta la gestionarea eficientă a migraţiei, va veni în sprijinul cercetătorilor şi al tinerilor, şi va susţine creşterea economică în Europa', după cum a declarat ministrul de finanţe austriac, Hartwig Loeger, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului.

În noul buget, fondurile destinate gestionării migraţiei au crescut cu aproape 60% faţă de 2018, ajungând la 1,1 miliarde de euro.

Bugetele anuale ale Uniunii Europene se înscriu în cadrul financiar multianual de 7 ani (2014-2020 în cazul de faţă), care stabileşte plafoane maximale.

Acord UE-Japonia

Eurodeputaţii au mai aprobat, miercuri, un vast acord comercial de liber schimb între UE şi Japonia, cel mai important încheiat până acum, prezentat ca un ”simbol” în faţa protecţionismului lui Donald Trump şi crizei politice din jurul Brexit, relatează AFP.

Acordul, aprobat cu 747 voturi ”pentru”, 152 ”împotrivă” şi 40 de abţineri, trebuie să intre în vigoare pe 1 februarie 2019. Este un ”simbol, un semnal” , a spus Cecilia Malstrom, comisar european pentru Comerţ, pentru AFP.

”Arătăm că suntem în favoarea comerţului deschis, dar reglementat”. Acest acord poate servi ca bază pentru un posibil tratat comercial pentru Regatul Unit după Brexit.

Textul negociat din 2013 este cel mai mare încheiat până acum: vizează peste 630 de milioane de persoane şi aproape o treime din PIB-ul mondial.

Va acoperi, odată ce intră în vigoare, aproape toate schimburile dintre Bruxelles şi Tokyo şi, în particular, potrivit comisarului, va beneficia agricultura europeană.

În cele din urmă, 85% din produsele agroalimentare din UE vor putea intra în Japonia fără taxe vamale, dar undeva la finalul perioadei de tranziţie.

În ceea ce priveşte carnea de vită, de exemplu, taxele impuse vor scădea gradual. Orezul, un produs simbolic pentru Japonia, este exclus din acord.

Tokyo s-a angajat să recunoască peste 200 de indicaţii geografice cum ar fi Roquefort, jambonul belgian Ardenne, vodca poloneză, etc.