„Este șantaj”. Ce părere au ucrainenii despre acordul de exploatare a mineralelor propus de SUA

Ucrainenii consideră un „șantaj” solicitarea administrației Trump de a rambursa ajutorul militar oferit de SUA printr-un acord privind resursele minerale ale țării, în valoare de 500 de miliarde de dolari, relatează The Guardian în cadrul unui reportaj.

„Litiul este bun peste tot. Cea mai mare concentrație este la o adâncime de 200-500 de metri”, spune Mikola Hreciuha în timp ce arată spre câmpul unde ar putea fi o mină. „Ar trebui să putem extrage 4.300 de tone pe zi. Potențialul este grozav.”

În prezent, însă nu există nicio activitate de acest fel. Zăcământul se află sub un câmp mare în pantă, folosit pe vremuri pentru cultivarea sfeclei roșii și a grâului. Intrarea potențială a minei se află într-un fost sat sovietic abandonat, Liodiane, astăzi o pădure de salcâmi și arțari. Singurul locuitor este un agent de pază, care locuiește pe terenul de 150 de hectare într-un vechi camion Gaz-53. Mistreți și chiar lupi trec uneori prin zonă.

Zăcământul de litiu este situat în regiunea centrală Kirovohrad, la aproximativ 350 km sud de capitala Kiev. 

În 2017, o companie ucraineană, UkrLithiumMining, a cumpărat o licență guvernamentală pentru a exploata situl pe o perioadă de 20 de ani. A costat cinci milioane de dolari. Studiile geologice confirmă că minereul, cunoscut sub numele de petalit, poate fi folosit pentru a produce baterii pentru vehicule electrice și telefoane mobile.

Potrivit președintelui SUA, Donald Trump, aceste rezerve subterane ar trebui să revină în mare parte Americii. Săptămâna trecută, noul secretar al Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a vizitat Kievul și i-a prezentat președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski o propunere pentru revendicarea a jumătate din bogăția minerală a Ucrainei, precum și acces la petrol, gaze și infrastructură precum porturi. Factura de 500 de miliarde de dolari ar fi o „rambursare” pentru asistența militară furnizată anterior de SUA, a explicat Casa Albă.

Zelenski a refuzat să semneze, motivând că Washingtonul trebuie să ofere garanții de securitate înainte de orice vreun acord cu privire la vastele resurse naturale ale țării, aproximativ 5% din rezervele minerale globale. El a subliniat, de asemenea, că SUA au oferit ajutor militar de 69,2 miliarde de dolari – mai puțin decât suma pe care o cere acum Trump înapoi - adăugând că și alți parteneri precum UE, Canada și Marea Britanie ar putea fi interesați să investească.

Miercuri, înainte ca Trump să-l numească „un dictator”, Zelenski a spus că nu poate „să vândă Ucraina”, dar este dispus să lucreze la „un document serios” prin care SUA să ofere garanții că Rusia nu va ataca din nou Ucraina.

Negociatorii americani și ucraineni încercau vineri să treacă peste această deteriorare a relațiilor și să finalizeze termenii unui acord, a relatat Bloomberg.

Comentatorii au catalogat ultimatumul agresiv al lui Trump drept „imperialism mafiot”, un „acord colonial” care amintește de ce-au făcut europenii în secolul al XVIII-lea, când au împărțit Africa.

„Parcă am pierdut războiul în fața Americii. Arată a reparație”, a apreciat Volodimir Landa, economist senior la Centrul pentru Strategie Economică din Kiev.

Unde se află zăcămintele Ucrainei

Rezervele totale ale Ucrainei se ridică la 14,8 miliarde de dolari și includ litiu, titan și uraniu, precum și cărbune, oțel, minereu de fier și gaz de șist submarin. Multe dintre aceste zăcăminte nu au fost exploatate, a spus Landa, fie pentru că nu erau fezabile, fie din cauza instabilității politice.

Altele se află în zonele ocupate de Rusia. Zăcămintele de litiu din Ucraina – în valoare de aproximativ 500.000 de tone – sunt printre cele mai mari din Europa. O parte din ele se află la Kruta Balka, lângă portul sudic Berdiansk, pe care Kremlinul l-a ocupat la începutul invaziei din 2022. Altele se află în districtul Șevcenkivski, pe linia frontului din regiunea de est Donețk. Trupele ruse au preluat recent controlul asupra zonei.

Zăcământul din Liodiane este unul dintre cele două care se află sub control ucrainean.

Economistul Landa explică că sectorul mineralelor din Ucraina are „riscuri mari și recompense mari”. Există o lungă istorie a investițiilor străine, a spus el, inginerii francezi, belgieni și britanici dezvoltând industria cărbunelui din țară în secolul al XIX-lea. Orașul Donețk – ocupat de Rusia în 2014 – a fost inițial numit Hughesovka, după omul de afaceri galez John Hughes, care a fondat o fabrică de oțel și mai multe mine de cărbune în regiune.

Ucrainenii care locuiesc în apropiere de Liodiane spun că susțin construcția unei noi mine de litiu, dar nu vor să-i dea profiturile lui Trump. „Această idee este prea de tot”, a spus Tetiana Slivenko, un administrator local. „Vrea să ia resurse dintr-o țară pe timp de război. Cum vom trăi? Avem copii. Este ca și cum SUA ar încerca să ne priveze de potențialul nostru economic. Ne-ar ruina, la fel cum a făcut America cu indienii roșii [nativii americani]”.

În satele învecinate Kopanki și Haiivka locuiesc aproximativ 300 de oameni, majoritatea în vârstă. Un pescar din ape înghețate ale pitorescului lac din Kopanki, Stanislav Riabcenko, în vârstă de 72 de ani, a spus că speră că mina va aduce tinerii înapoi în comunitate și va crea locuri de muncă. „Ceea ce sugerează Trump este șantaj. Știe că nu îi putem alunga pe ruși singuri. Avem nevoie de producție comună, nu de o preluare”, a spus el.

Companiile ucrainene sunt dornice de investiții străine

Denis Alioșin, directorul de strategie al UkrLithiumMining, a declarat că compania sa caută investiții străine. Ar costa 350 de milioane de dolari construirea unei mine noi și moderne, în conformitate cu standardele UE de mediu, a spus el. El a recunoscut că construcția ar putea începe doar odată ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei se încheie. În mod ideal, a spus el, Ucraina ar procesa minereul din țară într-un concentrat. Acesta ar fi apoi rafinat în carbonat de litiu de calitate pentru baterii.

Trump a spus că vrea o parte din „pământurile rare”, o clasă de 17 minerale. De fapt, Ucraina are puține dintre acestea. Președintele SUA pare să le fi confundat cu metalele rare și materiale esențiale precum litiul și grafitul. Alioșin a spus că o altă concepție greșită este că s-ar putea obține profituri rapide. „Oamenii cred că bagi o lopată în pământ și scoți bani. Lucrăm la acest proiect de cinci sau șase ani. Cu investiții putem începe producția în 2028”, a spus el.

În anii 1960 și 70, în satul Liodiane au locuit muncitorii agricoli care lucrau într-un colhoz, o fermă colectivă sovietică. Avea două străzi, un grup de case din lut și paie și un centru comunitar cunoscut sub numele de „Clubul”. Ultimul locuitor a murit în 1983. Pe atunci litiul era folosit în industria ceramică și a sticlei. Geologii sovietici au descoperit zăcământul în urmă cu o jumătate de secol, dar au decis că nu merită exploatat.

Hreciuha, reprezentantul local al companiei miniere, spune că există o forță de muncă disponibilă, după ce anul trecut o mină de uraniu aflată la 20 km, în orașul Smolino ,a fost dezafectată. Firma sa este dornică să coopereze cu parteneri externi, a subliniat el, dar numai pe baza dreptului internațional. El a spus că îl respectă pe cel mai bogat om din lume, Elon Musk, a cărui afacere cu mașini Tesla necesită litiu. „Suntem interesați de un client pe termen lung”, a spus el.

„Nu cred că soldații americani vor veni aici în curând”, a prezis el, scrutând câmpul alb. „Mai probabil este să apară extratereștri de pe altă planetă”.