Erdogan îşi recunoaşte înfrângerea

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan, care s-a implicat puternic în campania pentru alegerile parlamentare, sfidând Constituţia, a recunoscut luni seară că niciun partid nu are legitimitate pentru a forma noul guvern turc. Partidul său, AKP, va încerca să negocieze o coaliţie de guvernare în următoarele săptămâni. În caz contrar, vor fi declanşate alegeri parlamentare anticipate.

Alegerile parlamentare de duminică i-au adus lui Erdogan cea mai importantă înfrângere din ultimii 13 ani, lăsându-l pentru prima dată în această perioadă fără majoritatea absolută din Parlament şi curmându-i planurile de a transforma Turcia din republica parlamentară în republică prezidenţială. 

„Părerea naţiunii noastre este mai presus decât orice”, a spus Erdogan în timpul primului discurs public după înfrângerea suferită duminică. Faţă de ultimele alegeri, scorul Partidului Dreptate şi Justiţie - AKP - pentru care Erdogan a făcut neîncetat campanie, deşi Constituţia îi cere preşedintelui să fie apolitic, a fost cu 10 puncte procentuale mai mic, obţinând puţin peste 41% - comparativ cu peste 50% în trecut. 

Voturile pierdute de AKP au mers către un partid kurd nou-înfiinţat, care a candidat la alegerile parlamentare pentru prima oară, obţinând din stard 13% din voturile exprimate (pragul electoral era de 10%). 

Rezultatele alegerilor* | Create infographics

Erdogan a adoptat un ton surprinzător de împăciutor faţă de retorica agresivă de campanie, când şi-a comparat partidul cu Sultanul Mehmet, cuceritorul Istanbulului. 

Duminică, 86% dintre cei 54 de milioane de turci cu drept de vot au mers la urne. În mandatul anterior, AKP avea 331 dintre cele 550 de locuri din parlamentul turc. Acum, partidul are în continuare majoritate parlamentară, cu 258 de mandate, însă insuficientă pentru a da premierul. 

AKP este urmat de Partidul Popular Republican, cu 132 de mandate, iar a treia poziţie îi aduce la egalitate pe kurzi (HDP) şi naţionalişti (MHP), cu câte 80 de mandate parlamentare. Pentru a numi premierul, AKP mai are nevoie de 18 voturi în parlament. 

Structura parlamentului turc | Create infographics

Scenarii de alianţă

Având în vedere că o formarea unei coaliţii cu republicanii este improbabilă, principalul scenariu este ca Dreptate şi Justiţie să încerce o alianţă cu naţionaliştii, mai ales că platformele lor se intersectează în multe puncte-cheie. AKP îşi doreşte cooptarea MHP la guvernare, însă poziţia acestora a fost mai degrabă împotriva unei astfel de alianţe. O coaliţie cu partidul kurd este, de asemenea, improbabilă, liderul partidului remarcându-se drept un critic vehement al lui Erdogan. 

Dacă toate celalalte trei partide intrate în parlament refuză să se alieze cu AKP, atunci ar fi obligate să facă o coaliţie tripartită - de asemenea improbabilă, având în vedere că atât kurzii cât şi republicanii au dat de înţeles că nu vor să colaboreze cu naţionaliştii. 

Relaţiile tensionate dintre grupările politice îi fac pe analişti să dea drept sigură organizarea de alegeri anticipate în următoarele săptămâni, după ce toate negocierile vor fi eşuat. 

Erdogan, preşedintele premier

Conform legislaţiei turceşti, Erdogan ar fi trebuit să-i predea în totalitate portofoliul de prim-ministru succesorului său în această funcţie, Ahmet Davutoglu, atunci când a devenit preşedinte, în august 2012. Anterior, el a deţinut funcţia de premier timp de 11 ani. 

Tranziţia între funcţii nu s-a petrecut însă, iar Erdogan a ignorat legislaţia care-l obligă să rămână apolitic. S-a implicat complet în campania electorală, organizând mitinguri şi susţinând discursuri din partea AKP. Erdogan nu s-a sfiit nici măcar să se lanseze în dezbaterile electorale din campanie. 

„Erdogan ţinteşte puterea absolută. Deja, puterile în stat abia sunt separate, din moment ce preşedinţia controlează justiţia, poliţia şi serviciile secrete. Vrea să forţeze şi mai mult. Erdogan se vede întruchiparea istoriei Turciei”, explică Jean Marcou, expert în Turcia şi profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice din Grenoble. 

„Încă din 2008, a început să-şi ridice acest cult al personalităţii, unul în care el, liderul, intenţionează să răzbune istoria turcă”, adaugă acesta. 

Pe 30 mai, când participa la un eveniment de celebrare a cuceririi Istanbulului de otomani, în 1453, Erdogan a susţinut un discurs plin de repere istorice. „Alegerile de la 7 iunie vor reprezenta, cu voia Domnului, o nouă cucerire”, a spus preşedintele, comparând cei 12 ani la putere ai AKP cu domnia Sultanului Mehmet. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru/povestea-controversata-a-dictatorului-turc" target="_blank">View the story "Povestea controversată a dictatorului turc" on Storify</a>]