Emmanuel Macron sau Marine Le Pen? Francezii sunt aşteptaţi la urne pentru a-şi alege preşedintele

Aproximativ 48,7 milioane de francezi sunt chemaţi duminică la urne pentru a-şi alege preşedintele. La fel ca în 2017, alegătorii francezi trebuie să opteze între progresistul Emmanuel Macron şi populista de dreapta Marine Le Pen. Scrutinul are loc într-un context internaţional complicat, după mai bine de doi ani de pandemie şi după două luni de război la frontiera de est a Uniunii Europene.

Având în vedere diferenţele de fus orar, primele secţii de votare s-au deschis sâmbătă în departamentele de peste mări. Locuitorii de pe arhipelagul Saint Pierre şi Miquelon au votat primii, începând de sâmbătă ora 12.00 la Paris. Au fost urmaţi de alegătorii din Guyana Franceză şi de pe Insulele Antile.

Locuitorii metropolei votează ultimii, până cel târziu la ora locală 20.00 (21.00 ora României). Înainte de exit-pollurile după închiderea urnelor, niciun interviu, sondaj sau estimare a rezultatelor nu poate fi făcută publică de vineri seara încoace, când s-a încheiat campania electorală.

Europa, economia, puterea de cumpărare, relaţiile cu Rusia, vârsta de pensionare, imigraţia sunt principalele subiecte dezbătute în campanie, iar viziunile celor doi candidaţi sunt diametral opuse. 

Dat favorit de sondaje, Emmanuel Macron, 44 de ani, cu 27,85% în turul întâi, speră să fie reales într-un nou duel final pentru Palatul Elysee cu contracandidata sa Marine Pen, 53 de ani, 23,15% în turul întâi.

Macron a făcut apel la o blocare a extremei drepte, promiţând scăderea impozitelor, reforma pensiilor şi mai mult accent pe ecologie.

La rândul ei, Le Pen, aflată la a treia încercare de a obţine fotoliul prezidenţial, speră să devină prima femeie preşedintă a Franţei.

Acum cinci ani, Le Pen a pierdut clar în faţa lui Macron, obţinând doar 33,9% din voturi în turul doi.

Arbitru al scrutinului, absenteismul riscă să fie ridicat, chiar mai ridicat decât în turul întâi (26,31%).

Institutele de sondare a opiniei publice Ifop şi Ipsos Sopra Steria evaluează absenteismul la 26-28%, sub pragul record de 31,1% din 1969.

Comentatorii politici de la Paris consideră că absenteismul ar fi un dezavantaj pentru Macron.

Cei mai predispuşi spre a nu participa la vot sunt alegătorii liderului stângii radicale Jean-Luc Mélenchon, care s-a plasat pe locul trei în turul întâi, cu 21,95%.

Partidul lui Mélenchon s-a abţinut în a face vreo recomandare de vot pentru turul decisiv, dar politicianul francez le-a cerut susţinătorilor săi să nu o aleagă pe Le Pen.

Ultimele sondaje indicau o victorie a lui Macron cu puţin peste 55%, dar orice rezultat este posibil.

„Oricare va fi învingătorul, ţara va fi mai greu de guvernat în următorii cinci ani” decât între 2017 şi 2022, comentează pentru AFP politologul Chloé Morin.