Edward Snowden, după sinuciderea lui John McAfee în închisoare: „Julian Assange ar putea fi următorul”

Fostul consultant al Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) a SUA, Edward Snowden, căutat de justiţia americană pentru divulgarea unor date confidenţiale şi aflat în prezent în Rusia, a avertizat după sinuciderea lui John McAfee într-o închisoare din Spania că Julian Assange, fondatorul WikiLeaks, „ar putea fi următorul”.

„Europa nu ar trebui să-i extrădeze pe cei acuzaţi de infracţiuni nonviolente pentru a fi judecaţi în cadrul unui sistem judiciar atât de nedrept - şi un sistem penitenciar atât de crud - încât inculpaţii născuţi în acea ţară ar prefera să fie morţi decât să fie supuşi lui. Julian Assange ar putea fi următorul. Până la reformarea sistemului ar trebui să rămână în vigoare un moratoriu ”, a scris pe Twitter, avertizorul de integritate Edward Snowden, nevoit să rămână în Rusia după ce alte state europene i-au refuzat solicitarea de azil.

John McAfee, 75 de ani, creatorul antivirusului cu acelaşi nume, s-a sinucis într-o închisoare din Spania la câteva ore după ce o instanţă a decis extrădarea lui în SUA pentru evaziune fiscală.

Edward Snowden, 38 de ani, a lucrat pentru CIA şi este el însuşi fugar după ce a fost acuzat că a scurs în presă documente confidenţiale de securitate. 

În 2019, Julian Assange, cetăţean australian, a fost acuzat de spionaj şi conspiraţie de a obţine şi divulga secrete ale guvernului american între 2009 şi 2019. Assange este acuzat că a încurajat şi contribuit la acte piraterie informatică, că a expus şi pus în pericol surse americane şi că a divulgat informaţii care au dăunat securităţii SUA - capetele de acuzare ar însuma 175 de ani de închisoare pentru fondatorul WikiLeaks.  În ianuarie, Marea Britanie a respins solicitarea autorităţilor americane de extrădare pe motivul că Assange a dezvoltat tulburări mintale şi există riscul sinuciderii. SUA au făcut apel.

24 de organizaţii, între care care Human Rights Watch, Amnesty International SUA şi Reporteri Fără Frontiere, i-au cerut lui Biden să renunţe la caz.

„Jurnalişti ai unor publicaţii importante vorbesc în mod regulat cu sursele lor, cer clarificări sau documente suplimentare,  primesc şi publică documente pe care guvernul le consideră secrete. În opinia noastră, un precedent în acest caz ar putea practic criminaliza aceste practici jurnalistice comune”, au arătat acestea într-o scrisoare deschisă.