Editorial/ Calmaţi-vă cu Codul Muncii!

Noul Cod al Muncii nu e nici pe departe bau-baul descris de sindicate. Dar nici nu este o cine ştie ce contribuţie la ridicarea gradului de competitivitate al economiei româneşti. Rămâne problema spinoasă a calităţii managementului şi a relaţiilor dintre oameni.

Asta ne mai lipsea: o societate împărţită între partizanii şi detractorii Codului Muncii!

Adversarii neînduplecaţi ar face bine să se calmeze. Era nevoie de o dinamizare pe această piaţă. Astăzi, companiile şi produsele trăiesc cu mult mai puţin decât în urmă cu câteva decenii, consumatorii au devenit nestatornici, noutăţile apar peste noapte, gusturile se schimbă rapid. Ceea ce ieri era "cool" e demodat azi. Părinţii mei şi-au cumpărat o Dacie pe care au ţinut-o, cu grijă, 20 de ani, şi-au schimbat mobila de vreo trei-patru ori în viaţă, iar tatăl meu a ieşit la pensie din întreprinderea unde s-a angajat pentru prima oară.

Vă puteţi imagina o astfel de viaţă, astăzi, voi, cei care v-aţi început carierele după 1990? Gândiţi-vă numai de câte ori aţi renunţat să mai cumpăraţi un anumit produs doar pentru că, între timp, a apărut altul nou. Câţi dintre voi nu vă doriţi astăzi noul noul iPad prezentat de Steve Jobs, deşi nici pe "vechiul" Blackberry nu aţi apucat să-l cunoaşteţi la perfecţie? Ei bine, odată cu toate aceste decizii personale aţi contribuit la apariţia şi dispariţia unor locuri de muncă. Nu mai poţi lega astăzi angajatul de glie şi nici nu mai poţi opri firmele să se adapteze pieţelor în continuă schimbare. Suntem consumatori capricioşi, deci nici piaţa muncii nu poate fi altfel.

Mulţi se tem că un Cod al Muncii mai liberal va înmulţi abuzurile déjà existente. Dar nu Codul Muncii e problema! Când relaţiile de muncă se deteriorează, cauzele ar trebui căutate în respectul pentru banii pe care investitorul şi-I riscă într-o afacere, în respectul pentru omul care munceşte şi pentru lucrul bine făcut. Nu veţi găsi însă aceste reglementări în niciun Cod al Muncii de pe planetă. Este vorba despre un al cod, al relaţiilor dintre oameni - şi aici, societatea noastră are, într-adevăr, o mare problemă.

Dar şi cei care susţin cu vitejie acest act normativ ar fi bine să ia o gură de aer. Noul cod este mai adaptat la realităţi, dar până la o economie competitivă în România e cale lungă - debiroctarizare, stăpânirea corupţiei, simplificarea legislaţiei, investiţii în infrastructură, politici de reindustrializare. Plus ceva esenţial: îmbunătăţirea managementului, în sectorul public şi în cel privat deopotrivă. Fiindcă altfel, noul Cod nu va face decât să mărească timpul şi intensitatea muncii, fără progresul economic şi social pe care ni-l dorim. Să fie clar, românul nu e leneş, dovadă că trei milioane de compatrioţi muncesc pe rupte în Vest. Problema României este una de management.

Ne dorim o ţară de succes. Dar ce să însemne asta? Înseamnă o ţară în care e rentabil să investeşti, merită să munceşti şi e plăcut să trăieşti. Noul Cod al Muncii rezolvă doar o parte din ecuaţie. Până la succes, mai este!