Drumul Ucrainei spre reformă

În 1990, când Uniunea Sovietică se prăbuşea, Produsul Intern Brut (PIB) al Poloniei era cu 20% mai mare decât cel al Ucrainei. Ţările erau relativ similare ca mărime şi populaţie. Timp de 25 de ani, economia Poloniei a crescut stabil cu aproximativ 5% pe an, în timp ce Ucraina a stagnat. De ce s-a întâmplat asta?, se întreabă David Lidington, ministrul pentru Europa al Marii Britanii şi Konrad Pawlik, vice-ministrul de Externe al Poloniei.

Articol scris de:

David Lidington, 

ministrul pentru Europa al Marii Britanii şi 

Konrad Pawlik, 

vice-ministrul Afacerilor Externe al Poloniei

O diferenţă evidentă este aderarea Poloniei la Uniunea Europeană. Însă acest lucru, de sine stătător, este insuficient pentru a explica drumul diferit străbătut de Ucraina şi Polonia după căderea comunismului. Mai există doi factori cruciali care dau lecţii importante despre Uniunea Europeană din ziua de azi.

Primul factor crucial este abilitatea unei ţări de a-şi urma propria cale suverană, fără implicarea vecinilor puternici. Polonia a avut această oportunitate în anii '90. Pe de altă parte, Ucrainei nu i s-a oferit această şansă.

Conflictul din estul Ucrainei răvăşeşte ţara de peste un an şi jumătate. El este alimentat de soldaţii şi armamentul Rusiei. Rusia a anexat, ilegal, şi peninsula Crimeea, o porţiune din teritoriul ucrainean, în timp ce continua să destabilizeze restul ţării. Iar propaganda distructivă a Kremlinului încearcă, zi de zi, să submineze Guvernul legitim, ales în mod democratic, de la Kiev.

Lecţia pentru UE care se desprinde din această situaţie este că trebuie să rămânem fermi în convingerile noastre de a descuraja Kremlinul cu privire la calea pe care o urmează. Este drept că luna trecută miniştrii de Externe ai UE au reînnoit sancţiunile impuse Rusiei, printr-o voce unică. Este drept şi că acestea vor rămâne valabile până când acordurile de la Minsk vor fi implementate – complet.

Trebuie să continuăm cu diplomaţia, şi prin UE şi prin relaţiile bilaterale ale fiecărei ţări, pentru a convinge Rusia că destabilizarea Ucrainei nu este în interesul nimănui, nici măcar al Kremlinului.

Al doilea factor crucial ce diferenţiază Polonia şi Ucraina a fost reforma democratică şi de piaţă a Poloniei. Ţara are acum o societate civilă şi o presă înfloritoare, o economie de piaţă şi un mediu de afaceri competitive. 

Acestea nu sunt sarcini uşoare, dar guvernele poloneze succesive, liderii din mediul de afaceri şi ai societăţii civile s-au dedicat acestor eforturi în ultimele două decenii şi jumătate. Şi în Polonia şi în Marea Britanie vedem beneficiile competitivităţii la nivel global, ale naţiunilor cu comerţ liber. În Polonia, zeci de mii de noi afaceri au fost înfiinţate şi investiţiile străine au înflorit, în ţară mii de companii străine oferind slujbe şi exporturi. Mai mult, birocraţia şi reglementările au fost reduse. Regatul Unit şi Polonia continuă să muncească pentru a îndeplini aceste sarcini împreună, în UE sau mai departe.

Ucraina se orientează acum spre acelaşi drum, inspirată de zeci de mii de ucraineni care au ieşit pe străzi în Kiev, anul trecut, pentru a solicita un viitor mai bun. Aceste eforturi au început să dea rezultate. Parlamentul ucrainean a început reforma în domenii ca legislaţia, reforma taxelor, agricultură şi sănătate. Kievul abordează şi zone mai complicate, cum ar fi reforma justiţiei şi măsuri anticorupţie. Ca exemplu practic, luna trecută Guvernul ucrainean a creat un nou portal web prin care oferă servicii directe cetăţenilor, eliminând corupţia şi birocraţia inutilă.

Ar trebui să aplaudăm acest progres. Alţii o fac. Recent, un oficial senior al Fondului Monetar Internaţional (FMI), o organizaţie care nu oferă laude în mod obişnuit, a declarat că noul Guvern ucrainean este „unul dintre cel mai reformist“ pe care l-a întâlnit în cei peste 20 de ani de colaborare cu Ucraina.

Dar încă mai sunt multe de făcut: reducerea birocraţiei, crearea unui nou climat în care afacerile să prospere şi să se taie influenţa oligarhilor. Noi, Uniunea Europeană, trebuie să facem tot ce putem pentru a ajuta aceste eforturi.  Acest lucru necesită susţinere practică.

Noul Fond pentru o Guvernare Bună din Marea Britanie şi Grupul de Suport al UE pentru Ucraina sunt exemple ale acestui ajutor. Şi Polonia a asistat Ucraina în eforturile ei, încă din 2005, cheltuit aproximativ 90 de milioane de euro din Fondul de Dezvoltare Oficial, între 2005 şi 2014. Din 2014, Polonia şi-a intensificat ajutorul oferit Ucrainei, concentrându-se pe descentralizare şi pe o bună guvernare, drept factori-cheie ai schimbării.

Mai mult, Polonia a trimis o echipă în Ucraina, formată din cei mai de seamă experţi, pentru a ajuta la realizarea şi implementarea unei legislaţii şi pentru a consilia personalul. Anul acesta Polonia şi-a intensificat susţinerea pentru a ajuta la introducerea unor măsuri anticorupţie şi pentru a reforma finanţele publice ale Ucrainei.

Totuşi, transformarea democratică a Ucrainei va dura ceva vreme. Cu toţii ştim, din propria experienţă, că drumul spre reformă este lung. El necesită răbdare şi determinare din partea poporului ucrainean şi din partea aleşilor săi. La fel de important este că acest lucru necesită răbdare şi determinare din partea Uniunii Europene. Drepturile de care ne bucurăm, protejate de instituţii şi legi pe care le luăm de bune, nu au fost stabilite peste noapte – a durat multă vreme pentru a le dezvolta şi pentru a le integra în societăţile noastre.

Aşa că îndemnăm partenerii noştri europeni să-şi reafirme angajamentul de a susţine eforturile făcute în Ucraina, de a dezvolta reforme economice şi politice. În ciuda provocărilor puse de conflictul din estul ţării, anul trecut ţara a înregistrat paşi înainte. Ar trebui să susţinem Guvernul şi poporul ucrainean în timp ce aceştia se dedică unui program de reforme în lunile şi anii ce urmează.

Acest articol este publicat în mai multe publicaţii europene în această săptămână