Donald Trump va pleca într-un tur de forţă în Europa. Prima oprire: summit-ul NATO

Liderul Casei Albe, Donald Trump, care a reuşit deja să intre în conflict cu principalii aliaţi ai Statelor Unite ale Americii, se pregăteşte pentru un turneu european care se anunţă a fi tumultuos.

11-12 iulie: participare la summit-ul NATO de la Bruxelles. 13 iulie: vizită în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi întrevedere cu Regina Elisabeta a II-a. 16 iulie: întâlnire cu preşedintele rus, Vladimir Putin, la Helsinki, în Finlanda.

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, promotorul politicii „America pe primul loc“, va veni săptămâna viitoare în Europa pentru a discuta cu aliaţii SUA, cu care a intrat în conflict pe mai multe teme şi în faţa cărora nu pare deloc dispus să cedeze.

Tocmai din acest motiv, summit-ul Alianţei Nord-Atlantice de la Bruxelles se anunţă a fi unul tensionat. În timp ce oficialii americani şi cei ai statelor aliate încercau să pună la punct o coreografie care să permită crearea unei imagini a unităţii, în care cele 29 de state membre NATO să arate că vor continua lupta împotriva terorismului, că vor ţine piept Rusiei şi că vor lucra îndeaproape pentru a creşte cheltuielile alocate apărării, Donald Trump a perturbat atmosfera, notează „The Wall Street Journal“.  

Mai precis, şeful Casei Albe le-a trimis liderilor unor ţări din NATO, inclusiv Germaniei, Belgiei, Norvegiei şi Canadei, scrisori aspre prin care le cere să-şi sporească fondurile alocate apărării, în caz contrar ameninţând să modifice prezenţa militară la nivel global a SUA, după cum a relatat „New York Times“.

Atacurile au început 

Şi dacă cele mai multe dintre scrisori au avut un limbaj similar, cea destinată cancelarului federal german, Angela Merkel, a fost deosebit de critică. „Subfinanţarea germană continuată a apărării subminează securitatea alianţei şi furnizează o validare altor aliaţi care nu-şi îndeplinesc nici ei angajamentele privind cheltuielile de apărare, pentru că alţii vă percep ca fiind un model“, i-a scris Trump lui Merkel, potrivit sursei citate.

Scrisorile în cauză se înscriu în modelul criticilor lui Trump la adresa NATO, mai ales în ceea ce priveşte cheltuielile de apărare ale altor membri. Cei care fac parte din alianţă s-au angajat, în 2014, la summit-ul din Ţara Galilor, să aloce pentru apărarea naţională 2% din produsul lor intern brut, iar Trump s-a declarat adesea nemulţumit de faptul că mulţi nu şi-au ţinut cuvântul. 

În acest context, dar şi ţinând cont de ostilitatea de care dă dovadă Donald Trump în privinţa instituţiilor multinaţionale, nu puţini sunt analiştii îngrijoraţi de modul în care ar putea evolua situaţia. Asta cu atât mai mult cu cât la summit-ul G7 din Canada, care a avut loc în iunie, Trump le-ar fi spus aliaţilor săi că NATO este „mai rea ca NAFTA“ (acordul de comerţ liber nord-american, pe care vrea să-l modifice). 

Discuţiile despre apărare vin pe fondul războiului comercial dintre Trump şi liderii Uniunii Europene, izbucnit ca urmare a deciziei şefului Casei Albe de a impune taxe vamale pe produsele din oţel şi aluminiu importate din state aliate. Iar diferendele comerciale vor continua, având în vedere că Trump ameninţă să impună taxe şi pe importurile de autoturisme europene, o măsură care nu va rămâne fără răspuns de cealaltă parte a Atlanticului. 

Londra, pe cât posibil evitată din cauza protestelor

În plan comercial, Donald Trump ar putea avea mai mult succes în relaţia cu Marea Britanie, care, în perspectiva ieşirii sale din blocul comunitar, încearcă să-şi asigure un cadru cât mai avantajos. 

Pe 13 iulie, imediat după summit-ul NATO, liderul Casei Albe se va întâlni cu premierul britanic, Theresa May, şi va fi primit de regina Elisabeta a II-a, dar va evita pe cât posibil Londra, unde se anunţă proteste faţă de vizita sa, relevă AFP. 

„Premierul a spus mereu că doreşte să încheie un acord comercial ambiţios cu Statele Unite. Comerţul va fi pe agendă“, a declarat o purtătoare de cuvânt a Theresei May. Iar ambasadorul SUA în Regatul Unit a afirmat că Donald Trump „a fost foarte clar - el vrea să încheie un acord bilateral (...). El o va face repede, pentru că este o prioritate majoră pentru el“.

Discuţiile cu Theresa May vor fi urmate de o conferinţă de presă, după care Trump şi soţia sa, Melania, vor merge la Castelul Windsor, unde vor fi primiţi de regina Elisabeta a II-a. Apoi, cuplul prezidenţial american va pleca în Scoţia, unde Trump deţine două terenuri de golf.

Faţă în faţă cu Vladimir Putin

Pe 15 iulie, Trump va pleca spre Helsinki, unde, o zi mai târziu, se va întâlni cu preşedintele rus, Vladimir Putin, un summit urmărit cu un deosebit interes de liderii europeni, dar şi de analişti, în condiţiile în care liderul de la Kremlin este un negociator abil.

Iar cum Donald Trump s-a declarat mereu fascinat de Vladimir Putin, unii observatori au apreciat chiar că liderul Casei Albe s-ar concentra numai pe această întâlnire bilaterală, trecând în plan secund summit-ul NATO. 

Totodată, întâlnirea de la Helsinki va duce  la reluarea speculaţiilor privind apropierea lui Trump de un lider străin care este acuzat de agenţiile americane de informaţii că s-a amestecat în alegerile prezidenţiale din 2016 din SUA, punctează CNN. 

Sursa citată adaugă că această intrigă se va adânci în cazul în care Trump va merge mai departe cu planul său de a se întâlni singur cu Putin, înainte de discuţiile la care participă şi ceilalţi membri ai delegaţiilor.

Cei doi au însă subiecte foarte importante de discutat, inclusiv cel al relaţiilor bilaterale, aflate la cel mai scăzut nivel de după destrămarea Uniunii Sovietice. De asemenea, se aşteaptă să fie abordat conflictul din Siria, dar şi subiectul referitor la denuclearizarea Coreei de Nord.

Kremlinul şi-a făcut temele

În acest timp, relatează Bloomberg, oficialii de la Kremlin negociază intens cu omologii lor de la Washington pentru a încheia cel puţin un acord, care să poată fi prezentat în SUA de către Donald Trump drept un triumf ce ar justifica o serie de paşi pentru îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale.

Cum cei doi vor discuta la Helsinki despre rolul Iranului în Siria, Moscova discută subiectul şi cu Teheranul.

În principiu, susţine agenţia anterior menţionată, citând doi consilieri de la Kremlin, Putin şi-ar fi dat acordul cu privire la pretenţiile americane şi israeliene, potrivit cărora forţele susţinute de Iran în sudul Siriei să fie ţinute la distanţă de graniţa israeliană şi înlocuite cu trupe loiale guvernului din Damasc.

Un oficial rus a declarat că Putin a decis că trebuie să negocieze personal cu liderul Casei Albe după ce a analizat întâlnirea lui Donald Trump cu liderul nord-coreean Kim Jong-un, în urma căreia Trump a anunţat, surprinzător, sistarea exerciţiilor militare comune SUA-Coreea de Sud.