Dispută verbală între Armenia şi Azerbaidjan la ONU, pe tema Nagorno-Karabah

Armenia şi Azerbaidjan s-au angajat într-o dispută verbală în faţa Consiliului de Securitate al ONU, joi, legată de regiunea Nagorno-Karabah, în timp ce mai multe ţări membre, printre care Franţa, au cerut autorităţilor de la Baku „garanţii tangibile” după ofensiva sa fulger.

Invitaţi să se adreseze Consiliului, reunit de urgenţă la solicitarea Parisului, miniştrii de externe armean, Ararat Mirzoian, şi azer, Djeyhun Bairamov, s-au acuzat reciproc că sunt responsabili pentru deteriorarea situaţiei din această regiune disputată în Caucazul de Sud.

Luând cuvântul primul, ministrul armean a afirmat că nu există „două părţi în acest conflict, ci un agresor şi o victimă”, acuzând Baku că a lansat o ofensivă „nejustificată şi planificată” vizând să „finalizeze epurarea etnică” în Nagorno-Karabah.

Acuzații la adresa Azerbaidjanului

El a acuzat, de asemenea, Baku că a desfăşurat „bombardamente intense, fără discernământ şi că a folosit artilerie grea, inclusiv utilizarea interzisă a muniţiilor cu dispersie”.

Potrivit ultimului bilanţ al separatiştilor armeni, ofensiva azeră care s-a încheiat miercuri în 24 de ore a făcut cel puţin 200 de morţi şi 400 de răniţi.

La rândul său, omologul său azer a denunţat o „campanie de dezinformare” a Erevanului, acuzat că „alimentează şi sprijină separatiştii” în Nagorno-Karabah, o regiune aflată sub suveranitatea azeră, atacând şi un Consiliu de Securitate „părtinitor”, arată Agerpres.

Franţa a cerut responsabililor de la Baku să ofere „garanţii tangibile” pentru instaurarea păcii în Nagorno-Karabah la două zile după ofensiva fulger a trupelor azere împotriva separatiştilor armeni.

„Dacă Azerbaidjanul este cu adevărat dornic să obţină o soluţie paşnică şi negociată, el trebuie să prezinte acum garanţii tangibile”, a declarat şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna.

Îndemn la dialog

Ea a îndemnat autorităţile de la Baku să „se implice cu bună-credinţă în discuţii, excluzând orice recurgere la forţă (...) şi acceptând că acest dialog se referă la drepturile şi garanţiile populaţiei” din Nagorno-Karabah.

Parisul, ca şi Washingtonul, a condamnat ferm ofensiva fulger a Azerbaidjanului în această regiune disputată de decenii cu Armenia. Operaţiunea a avut ca rezultat capitularea separatiştilor armeni şi instaurarea unui armistiţiu.

Rusia a spus joi că a înregistrat cinci încălcări ale acestui acord de încetare a focului.

Şefa diplomaţiei franceze a mai cerut ca Baku să „asigure amnistia forţelor care au acceptat încetarea focului” şi să restabilească „fără întârziere şi necondiţionat circulaţia prin coridorul Lacin”, permiţând intrarea ajutorului umanitar.

„Trebuie să mai accepte o prezenţă umanitară internaţională. Acest lucru este esenţial pe măsură ce se apropie iarna”, a spus ea, adăugând: „Fără aceste garanţii, nu va exista nicio soluţie”.

„Azerbaidjanul a încercat să creeze un fapt împlinit prin forţă”, a deplâns la rândul său ministrul german de externe, Annalena Baerbock, în timp ce şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, le-a cerut celor două părţi „să reia negocierile asupra tuturor subiectelor aflate încă în suspensie în vederea încheierii unui tratat de pace”.