Dilema vălului islamic la avocatele din Germania naşte controverse. Care este limita toleranţei europene?

Germanii îşi doresc mai multă claritate în privinţa statutului legal al purtării vălului islamic în instanţele judecătoreşti de către avocate: fie o interdicţie totală ca în Franţa sau o permisiune incontestabilă, ca în Marea Britanie, anunţă într-un amplu reportaj Der Spiegel.

Mark Rohe, expert în dreptul islamic, spune că s-a produs o inacceptabilă „incertitudine legală“, în care nimeni, nici judecătorii, nici avocaţii, nu ştiu ce trebuie să facă. Rohe insistă pentru o reglementare legislativă.

Dezbaterea a pornit de la o avocată musulmană din Germania, care a fost rugată să îşi îndepărteze vălul în trei procese pe care le-a susţinut, deoarece Curtea respectivă consider că „vălul încalcă neutralitatea religioasă a sistemului de justiţie“. 

De fiecare dată, femeia s-a conformat, acceptând compromisul. Cu toate acestea, ea a declarat că va contesta decizia Curţii dacă va ma fi nevoită să renunţe la văl, în alte procese. Baroul din care face parte a promis că o va susţine financiar şi moral dacă decide să depună o plângere la Curtea Constituţională din Berlin.

Activista pentru drepturile omului, Seyran Ates, avocată de succes din Berlin, numeşte aceste lucruri „compromisuri amare“ şi susţine că vălul nu este o chestiune care poate suporta un compromise. Profesorul de drept, Mathias Rohe, specializet în statutul legal al islamului, consideră că „sistemul juridic nu mai poate evita prea mult timp chestiunea vălului Islamic în instanţe“.

În plus, nu este vorba doar de câtva cazuri isolate, anunţă publicaţia germană. Conform unui studio realizat de departamentul de justiţie al statului, avocatele care poartă văl islamic lucrează în aproape toate ramurile sistemului judiciar din Berlin: şapte din 11 Judecătorii de district din capitală, Curtea regional, Curtea socială, cea administrativă, precum şi Înalta Curte administrativă.

Peter Scholz, vicepreşedintele Curţii locale din districtul Tiergarten din Berlin, expert în dreptul Islamic, consider că „vasta majoritate a judecătorilor şi procurorilor sunt în favoarea permiterii vălului Islamic la avocatele musulmane“.

Seyran Ates, activista pentru drepturile femeilor, spune că o interdicţie a vălului în instanţe este practic echivalentul unei interdicţiei asupra practicării profesiei. Cu toate acestea, ea credă că „neutralitatea religioasă în sistemul juridic“ este mult mai importantă, pentru că, din punctul ei de vedere, avocatele care poartă văl prezintă „imaginea unui anumit tip de femeie şi implicit divizare rolurilor exact acolo unde nu ne dorim asta.“

Ralph Ghadban, un erudit profesor al studiilor islamice, care predă la Berlin, este de părere că un simbol religios nu are ce să caute într-o instanţă. Permiterea vălului Islamic constituie un „o eroziune pas-cu-pas a Statului“.

Nu este de mirare că reacţia sistemului de Justiţie din Germania la dilemma vălului este dezorientată şi aparent indecisă. Sistemului îi lipseşte o busolă exact despre cum ar fi mai bine ca statul să îşi menţină neutralitatea, dat fiind diversitatea culturaă, etnică şi religioasă, în creştere a Germaniei, conchide Der Spiegel.