Die Welt: Gazoductul Nord Stream 2 divizează Europa. Cine câştigă şi cine pierde

Cotidianul conservator german Die Welt vede în proiectul gazoductului Nord Stream 2 un mijloc pentru Rusia de a-şi întări puterea în Europa printr-un mai mare control asupra alimentării cu energie, scrie cotidianul „Die Welt“, citat de agenţia germană DPA.

"Acum, Berlinul şi-a folosit influenţa pentru a promova un proiect care divizează Europa - proiectul gazoductului Nord Stream 2", a scris Die Welt într-un editorial apărut sâmbătă.

"Germania şi Rusia vor fi principalii câştigători ai acestui proiect, în timp ce pierzătorii vor fi Polonia, Ucraina şi toate acele ţări din Europa care au îngrijorări justificate privind securitatea şi vor să limiteze, nu să încurajeze, dorinţa Rusiei de agresiune", a adăugat cotidianul citat.

Conform Die Welt, " Nord Stream 2 va transforma Germania în principalul distribuitor al gazului rusesc în Europa".

"Acest lucru are sens din punct de vedere economic, efectele negative politice vor fi semnificative: Moscova îşi va întări puterea, în timp ce neîncrederea statelor central şi est-europene faţă de Germania va spori", a mai scris publicaţia.

Compromisul franco-german

Cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au căzut vineri de acord asupra unei poziţii comune privind revizuirea reglementărilor în domeniul transportului gazelor naturale, care vizează în special proiectul gazoductului Nord Stream 2, pe baza unei soluţii de compromis avansată de Franţa şi Germania, au declarat vineri pentru AFP o serie de surse diplomatice.

Preşedinţia română a Consiliului UE a anunţat pe Twitter că s-a ajuns la un acord între statele membre. Acesta acord va permite demararea negocierilor cu Parlamentul European pentru revizuirea Directivei europene cu privire la gazele naturale. Modificările avut în vedere au drept obiectiv aplicarea regulilor de pe piaţa comună a energiei şi gazoductelor al căror punct de plecare se află în ţări terţe.

Această revizuire, propusă de Comisia Europeană, este percepută ca o dorinţă a executivului comunitar de a reglementa mai bine proiectul gazoductului Nord Stream 2, care este în prezent construit între Rusia şi Germania, via Marea Baltică. Potrivit Bruxelles-ului, acest proiect pune în discuţie independenţa energetică a UE şi securitatea aprovizionării cu gaze naturale.

Potrivit surselor diplomatice citate de AFP, mandatul acordat preşedinţiei române reflectă o soluţie de compromis transmisă vineri de Franţa şi Germania.

"Am ajuns la un acord care nu a fost posibil decât graţie cooperării strânse între Franţa şi Germania, sub preşedinţia română a Consiliului UE" a declarat cancelarul german Angela Merkel într-o conferinţă de presă organizată la Berlin.

Franţa şi Germania au fiecare companii implicate în proiectul Nord Stream 2.

Grupul rus Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream 2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente.

Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Conducta Nord Stream 2 este preconizată să devină operaţională la finele lui 2019. Costul total al proiectului este estimat la 9,5 miliarde euro.

Compromisul dintre Paris şi Berlin a salvat deocamdată Nord Stream 2. Astfel, Germaniei îi revine responsabilitatea pentru proiect, dar trebuie să accepte controlul UE.

În ciuda propunerii Comisiei Europene, Germania rămâne principalul negociator în proiectul prin care gazul rusesc va ajunge direct de la Vyborg, în apropierea graniţei cu Finlanda, în portul german Greifswald, de la Marea Baltică. Lupta pentru putere de la Bruxelles, care dorea să îşi adjudece controlul asupra marilor proiecte eneregetice din Europa, a fost decisă în favoarea statelor membre. Comisia va dispune însă de anumite instrumente de control.

În plus, distribuţia gazului va fi separată de administrarea conductei. În viitor, se vor înăspri reglementările, astfel încât cei care livrează să nu deţină controlul şi asupra funcţionării sistemului energetic. Până în prezent, ruşii de la Gazprom controlează 51 la sută din acţiunile proiectului, restul revenind unui consorţiu germano-francez. Acest model urmează să fie modificat, iar Gazprom se va retrage parţial sau total din administrarea Nord Stream 2.

Pentru Rusia, cel mai important este că proiectul va fi construit, crede spune Simone Tagliapietra de la Institutul Economic Bruegel din Bruxelles, citat de DW. Scopul Kremlinului este să vândă gaz celui mai important consumator, Germaniei, fără a depinde de terţi. Controlul asupra reţelei de conducte conta mai puţin pentru ruşi.

Extrem de importantă este menţinerea Germaniei la conducerea negocierilor. Ceea ce repezintă "un punct câştigat de Germania şi de statele naţionale membre în faţa pretenţiilor Comisiei Europene de a deţine puterea".

Abandonarea proiectului Nord Stream 2 ar fi afectat grav Moscova, care acceptă acum această soluţie de compromis. Interesul strategic al Rusiei de a vinde gazul direct consumatorilor, fără intermediari, ca şi interesul naţional al Germaniei sunt respectate de noile reglementări ale Directivei europene referitoare la gaze. Cu toate acestea, criticile statelor est-europene faţă de proiect se menţin. Polonia, Ucraina şi statele baltice se tem că proiectul va creşte dependenţa Europei de gazul provenit Rusia şi va ajuta Kremlinul să obţină un venit suplimentar de câteva miliarde de dolari în plus.

Rusia, tot nemulţumită

Moscova a avertizat sâmbătă împotriva unor noi obstacole ridicate de Uniunea Europeană în construirea gazoductului Nord Stream 2, după ce Berlinul a anunţat că statele UE au ajuns la un compromis privind reglementarea proiectului, relatează Dpa.

 "Dacă sunt pregătite obstacole pentru a forţa Rusia să furnizeze gaze prin Ucraina, conform condiţiilor lor, tarifelor lor şi incertitudinilor privind problemele legale, atunci acest proiect ar putea să nu funcţioneze", a declarat adjunctul ministrului de Externe, Anlexander Pankin.

Este neclar, însă, care sunt condiţiile sau tarifele la care s-a referit oficialul rus.

Cu toate acestea, Pankin a reafirmat că Rusia va continua să furnizeze gaz prin Ucraina.