Detaşarea poliţiştilor români la Londra, un pas înainte, dar ineficient pe viitor

În prag de Olimpiadă, poliţia metropolitană londoneză şi poliţia română colaborează în ultima încercare de a elibera străzile Londrei de grupurile de cerşetori. Deşi era de aşteptat ca autorităţile să ia atitudine cu această ocazie, o asemenea abordare nu este valabilă pe termen lung.

Parteneriatul actual, desfăşurat în perioada Jocurilor Olimpice ar fi trebuit să facă parte dintr-o lege complexă împotriva traficului cu carne vie, aplicabilă pe termen lung în ambele sisteme operative (român şi britanic), susţine Eliza Galos pe blogul „The Independent”.

Această colaborare între poliţia din Londra şi cea din Bucureşti este chiar binevenită şi oferă posibilitatea de a împărtăşi metode de prevenire şi combatere a traficului uman. Cooperările anterioare pentru instrumentarea cazurilor de cerşetorie şi a celor infracţionale au scos la iveală faptul că mulţi copii romi erau aduşi în Marea Britanie şi folosiţi în scopuri ilegale. Rapoarte recente susţin că cele mai multe victime ale traficului de persoane din Uniunea Europeană provin din România.

Aceste raportări, se pare, că nu au fost luate în seamă de prezenta colaborare care se axează doar pe eliberarea străzilor, pe mici arestări şi pe punerea sub acuzare, comentează jurnalistul britanic. În cazul în care legile nu se vor adresa situaţiei din plan secund, cerşetorii şi infractorii mărunţi, de cele mai multe ori minori controlaţi de bande, vor reveni în forţă. 

Marea Britanie este conştientă că doar o soluţie drastică va avea efect. O asemenea soluţie este chiar schiţată în strategia Regatului Unit cu privire la traficul de fiinţe umane, care atrage atenţia că trebuie soluţionate problemele de fond ale traficului uman din ţările-sursă şi cele ale „cererii” de pe teritoriul britanic.

În cazul ţiganilor români, există factori negativi care conduc la exploatare: educaţia aproape inexistentă, sărăcia, marginalizarea în propria ţară şi exploatarea familiei. Dacă aceste probleme nu sunt luate în calcul şi rezolvate într-un fel sau altul, romii vor continua să vină pe străzile Londrei. În acelaşi timp, Marea Britanie trebuie să facă mai multe pentru a rezolva cererea de mână de lucru ieftină şi să ia în vizor grupurile sau indivizii lipsiţi de scrupule care exploatează imigranţii vulnerabili.

Un schimb adevărat de experienţă ar învăţa ofiţerii români să identifice victimele posibile ale traficanţilor chiar înainte de a ajunge în Marea Britanie. Românii ar mai putea învăţa cum să acorde o protecţie potrivită victimelor pentru a nu cădea, din nou, pradă exploatării, acest concept fiind aproape inexistent în România. În schimb, poliţiştii români ar putea explica omologilor englezi mecanismele de control şi de recrutare a cerşetorilor minori şi, de asemenea, să-i informeze despre structura familială şi strategiile de supravieţuire a familiilor de ţigani, spune Galos.

Dacă iniţiativa de cooperare dintre cele două forţe poliţieneşti ar include şi un răspuns echilibrat la infracţiuni, ar putea crea un precedent pozitiv în problema traficului de persoane.