Der Spiegel: NATO se teme că nu poate să facă faţă unui atac rus în Est, arată un raport

NATO nu este în măsură să contracareze o agresiune rusă în Est, atât de ”atrofiată” este capacitatea sa militară de la sfârşitul Războiului Rece, scrie Der Spiegel în baza unui raport confidenţial al NATO, relatează AFP.

”Capacitatea NATO de a susţine la nivel logistic o întărire rapidă într-un teritoriu foarte întins” - aflată în responsabilitatea Comandamentului Suprem al Forţelor în Europa (SACEUR) - ”s-a atrofiat de la sfârşitul Războiului Rece”, se arată în acest raport, din care săptămânalul german scrie că şi-a procurat un exemplar.

Tot potrivit acestui document, ”nu există vreo garanţie suficientă că măcar Forţa de reacţie (a NATO, NRF) ar fi în măsură să reacţioneze rapid şi dacă este necesar de durată”.

Raportul, care urmează să fie discutat în curând de către miniştrii NATO, prezintă astfel o organizaţie incapabilă să contracareze o eventuală agresiune militară rusă, în principal din cauza ”unei structuri de comandament dispersate”, rezumă Der Spiegel, în fragmente care urmează să fie publicate în ediţia sa de sâmbătă.

Această slăbiciune îngrijorează mai ales ţările baltice şi scandinave vecine ale Rusiei.

”Noi ştim că trebuie să adaptăm şi să modernizăm Alianţa şi structurile de comandament”, a declarat pentru revistă ministrul norvegian al Apărării Ine Eriksen Soreide.

Preşedinta lituaniană Dalia Grybauskaite a reclamat deja, în martie, să se înfiinţeze un important centru de comandament NATO pe flancul de est al Alianţei, în faţa ”ameninţării tot mai mari care vine dinspre Rusia”.

Relaţiile între Moscova şi NATO s-au degradat în mod considerabil după anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, urmate de izbucnirea conflictului în estul Ucrainei, lansat de separatişti proruşi.

Ca răspuns, Aliaţii au decis să-şi pună trupele în stare de alertă. NATO Responce Force (NRF) şi-a dublat efectivul, la 40.000 de oameni. NATO a convenit, de asemenea, să-şi consolideze prezenţa militară în Est, desfăşurând patru batalioane, începând din 2017, în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia.

”Forţele NATO nu au fost atât de bine pregătite şi atât de în măsură să se desfăşoare de decenii”, a reacţionat o purtătoare de cuvânt a Alianţei, Oana Lungescu, refuzând să comenteze în mod specific informaţiile dezvăluite de der Spiegel.

Aliaţii au întrerupt orice cooperare practică cu Rusia, însă încearcă să menţină un dialog.

În acest cadru, ambasadorii celor 28 de state membre NATO urmează să se întâlnească cu omologul lor rus Aleksandr Gruşko pe 26 octombrie la Bruxelles.