Decizie istorică: Separatiştii basci din ETA renunţă la arme

Organizaţia separatistă bască ETA a anunţat că renunţă complet la arme, o decizie istorică ce deschide o nouă pagină în Spania şi în Franţa, relatează AFP.

Într-o scrisoare publicată joi, cu puţin înainte de miezul nopţii, de postul britanic BBC, ETA - considerată în continuare de Uniunea Europeană (UE) o organizaţie teroristă - afirmă că dezarmarea sa se va încheia sâmbătă.

„«Ziua dezarmării» este mâine“, anunţă ETA în acest comunicat publicat în engleză şi în spaniolă şi datat 7 aprilie.

Ea confirmă astfel anunţul făcut de către militantul ecologist basc francez Txetx Etcheverry, iar apoi de Guvernul regional basc, în Spania.

La 17 martie, acest militant preciza că dezarmarea va avea loc pe 8 aprilie. Preşedintele regiunii spaniole Inigo Urkullu a confirmat ulterior că Guvernul său a fost „direct informat“ cu privire la aceste intenţii şi că dă „crezare“ anunţului.

Un comunicat de confirmare din partea ETA era aşteptat de atunci şi a apărut către miezul nopţii de joi spre vineri, la aproape 60 de ani de la înfinţarea ETA şi după ani de violenţe care s-au soldat cu peste 800 de morţi.

„Am luat armele pentru poporul basc, iar de-acum le lăsăm pe mâna sa, cu obiectivul de a avansa către pacea şi libertatea poporului nostru, deoarece, în vederea avansării «agendei» soluţiilor, trebuie să ne angajaăm“, se arată în acest text.

ETA dă asigurări că este de fapt „o organizaţie dezarmată“ şi afirmă că şi-a cedat arsenalul societăţii civile însărcinate cu modalităţile „politică şi tehnică“ ale predării.

Armele Euskadi Ta Askatasuna (E.T.A., Ţara Bască şi Libertate) s-ar afla în principal în Franţa, potrivit unor experţi în lupta împotriva terorismului. Arsenalul ar cuprinde aproximativ 130 de arme de mână şi două tone de explozivi.

Organizaţia, înfiinţată în 1969, în lupta împotriva franchismului, a renunţat deja, în octombrie 2011, la lupta pentru independenţa Ţării Bascilor şi a Navarei.

Însă ea refuza dezarmarea unilaterală şi dizolvarea cerute de Madrid şi Paris, reclamând o negociere cu privire la cei aproximartiv 360 de membri ai săi încarceraţi în continuare în Spania şi în Franţa.

ETA, aflată „în agonie“, ar mai avea aproximativ „treizeci de membri“ în clandestinitate, potrivit unor surse antitero din Franţa şi Spania.

Ultimul ei atentat, în care a fost ucis un poliţist francez, a avut loc în martie 2010. Bilanţul victimelor atribuite organizaţiei a crescut atunci la 829 de morţi.

Dezarmarea de sâmbătă va fi simbolică. Ea ar urma să constea într-o predare către justiţia franceză a unor informaţii care să permită geolocalizarea ascunzătorilor cu armament, potrivit unei surse apropiate organizaţiei.

În paralel va avea loc o „mare adunare populară“ la Bayonne, în sus-vestul Franţei, pentru sărbătorirea acestei etape.

„Operaţiunile securizate de dezarmare se vor desfăşura în afara Bayonne şi vor fi efectuate astfel încât să garanteze că va fi totală“, au dat asigurări surse apropiate naţionaliştilor başti.

Întoarcerea paginii violenţelor

„Această dezarmare este indispensabilă în vederea întoarcerii definitive a paginii violenţelor în Ţara Bascilor. Ea trebuie să aibă loc cu respectarea totală a regulilor de drept“, a declarat pentru AFP Frédérique Espagnac, senatoarea socialistă a regiunii, o apropiată a preşedintelui francez François Hollande, prezentată adesea ca mediatoarea în aceste negocieri.

În principiu, doar autoritatea judiciară este abilitată să confişte aceste arme.

În ceea ce priveşte poliţia şi jandarmeria, specialişti în deminare vor fi „pregătiţi să se deplaseze“ în orice moment.

De partea spaniolă, Guvernul conservator al lui Mariano Rajoy, care a cerut întotdeauna o dezarmare fără condiţii, s-a arătat ferm.

„Singurul drum posibil pentru ETA este dizolvarea, predarea armelor, căinţa şi repararea greşelilor comise“, a declarat miercuri ministrul de Interne Juan Ignacio Zoido, dând asigurări că „nu vor exista nici tranzacţii şi nici concesii“ faţă de membrii ETA în schimbul acestui gest.

P post de „contra-eveniment“ al zilei de 8 aprilie, Partidul Popular (PP) al lui Rajoy organizează vineri, la Vitoria, în Ţara Bască spaniolă, o adunare care să aducă un oamgiu „adevăraţilor artizani ai păcii“, care sunt, în opinia sa, forţelede securitate, dar şi victimele ETA.