De unde vin imigranţii din ţările europene
0În plină a criză refugiaţialor, harta care prezintă ţara de origine a imigranţilor din fiecare stat european, realizată pe baza statisticilor ONU şi UE, ar putea părea, la prima vedere, surprinzătoare.
Anul trecut, 34,3 milioane de oameni care s-au născut în afara Uniunii Europene formate din 28 de state membre trăiau în spaţiul comunitar, în timp ce peste 19 milioane de oameni care erau născuţi într-un stat membru aveau reşedinţa într-o altă ţară comunitară. Numărul de persoane care are reşedinţa într-un stat membru al Uniunii şi care are naţionalitatea unei ţări terţe era în 2015 de 19.800.000, adică 3,9% din populaţia UE-28.
În termeni absoluţi, cel mai mare număr de non-cetăţeni comunitari care locuiau în statele membre ale Uniunii Europene, în 2015, erau în Germania (7,5 milioane), Marea Britanie (5,4 milioane), Italia (5 milioane), Spania (4,5 milioane) şi Franţa (4,4 milioane). Non-rezidenţii prezenţi în aceste cinci state membre au reprezentat, în total, 76% din numărul total de non-cetăţenilor UE care locuiesc în toate statele comunitare, în timp ce aceleaşi cinci state membre reprezintă 63% din populaţia Uniunii.
Moldovenii, cei mai numeroşi imigranţi din România
Jurnaliştii de la „ The Independent“ au realizat o hartă care arată ţara de origine a imigranţilor din fiecare stat European, realizată cu ajutorul statisticilor Naţiunilor Unite. Astfel, moldovenii de peste Prut sunt majoritari imigranţi în România. Totodată, în Republica Moldova cei mai mulţi imigranţi au venit din Ucraina. Războiul din Ucraina i-a făcut pe Ucraineni să treacă graniţa şi în Polonia şi Rusia.
Românii, în top în Italia şi Ungaria
În schimb românii sunt majoritari imigranţi în Italia şi Ungaria. În Norvegia, cei mai mulţi imigranţi provin din Polonia, iar în Suedia, cei mai mulţi sunt din Finlanda. În Danemarca majoritatea imigranţilor provin din Germania, în timp ce în Germania aceştia provin din Polonia şi Turcia. În Franţa, cei mai mulţi sunt de origine algerieni.
Analiza structurii pe vârste a populaţiei arată faptul că, în întreaga UE, populaţia străină este mai tânără decât populaţia naţională. Vârsta medie a populaţiei naţionale din UE-28 era de 43 de ani, în timp ce vârsta medie a cetăţenilor străini care locuiesc în UE era de 35 de ani.
Sociologii susţin că această migraţia este influenţată de o combinaţie de factori economici, politici şi sociali, în ţara de origine a migrantului (cauze de plecare) sau în ţara de destinaţie. Din punct de vedere istoric, prosperitatea economică şi stabilitatea politică a Uniunii Europene par să fi avut un efect de atracţie considerabil asupra imigranţilor.
În ţările de destinaţie, migraţia internaţională a constituit un instrument pentru a remedia lacunele specifice de pe piaţa forţei de muncă. Cu toate acestea, migraţia în sine nu va cu inversa tendinţa actuală a unei populaţii în curs de îmbătrânire observată în multe părţi ale Uniunii Europene, susţin analiştii.