De ce preferă tinerii europeni partidele naţionaliste şi antisistem

Nemulţumiţi de modul în care evoluează lucrurile în ţările lor, din ce în ce mai mulţi tineri din Europa se îndreaptă spre formaţiuni politice care le promit schimbări radicale.

Deziluzionaţi de politicile Bruxelles-ului, tinerii alegători din Europa, dar în special din Europa Centrală, se orientează tot mai mult spre partide naţionaliste şi antisistem.

În Ungaria, la nivel naţional, partidul eurosceptic de extremă-dreapta Jobbik se situează în sondaje pe locul doi, după Fidesz, aflat la putere. În rândul studenţilor, însă, Jobbik este cea mai populară formaţiune politică, după cum arată un sondaj din anul 2015, citat de politico.eu. 

În Polonia, ultraconservatorul partid Lege şi Justiţie (PiS), care este departe de a fi un prieten al Bruxelles-ului, a fost, anul trecut, alegerea multora dintre cei care abia împliniseră vârsta necesară pentru a-şi exprima opţiunea la urne. Aproximativ 33% dintre cei care au votat pentru prima dată în viaţă au ales PiS.

Şi în Slovacia circa 25% dintre votanţii din această categorie au ales, în primăvara acestui an, Partidul Poporului – Slovacia Noastră, o formaţiune antioccidentală, de extremă-dreapta, al cărui lider - Marian Kotleba - şi-a exprimat public admiraţia pentru regimul pro-nazist al ţării din timpul războiului. La nivelul întregii populaţii, Kotleba a obţinut numai 8% din voturi. 

În căutarea schimbării

În Ungaria, tinerii care rezonează cu Jobbik vor un alt tip de politică. „Sub (conducerea) Jobbik, politicile ar fi în favoarea oamenilor“, a afirmat pentru publicaţia citată un tânăr absolvent de facultate din Ungaria - András Dániel. „Vedem un viitor cu acest partid“, a adăugat el. „Celelalte partide nu au treabă cu tinerii“, a spus, la rândul său, Vivi, în vârstă de 18 ani. 

Unii vin în mod regulat la evenimentele formaţiunii, unde aud că migranţii veniţi din „jungle“ îi pun în pericol fizic pe „copiii albi“ sau că, în realitate, criza migraţiei este un complot pus la cale de miliardarul George Soros.

Orientarea spre această zonă a dreptei nu este tocmai nouă, însă partidele populiste din ţările Europei Centrale au din ce în ce mai mult succes în a-i atrage de partea lor pe tinerii votanţi dezamăgiţi de sistem.

„În Polonia, după 1989, a existat mereu un puternic curent de dreapta“, a afirmat istoricul Tom Junes, membru al Centrului pentru Studii Avansate din Sofia. „Pentru mai mult de un deceniu, Polonia a avut mai mult sau mai puţin un sistem bazat pe două partide“ şi, după anii în care Platforma Civică a condus, „tinerii au votat împotriva sistemului“, a explicat Junes.

În comparaţie cu alegătorii din alte zone, tinerii din Europa Centrală sunt mult mai sceptici cu privire la modul tradiţional în care se face politică. Potrivit unui Eurobarometru, numai 5% dintre tinerii votanţi din Ungaria sunt de părere că ar conta dacă ar intra într-un partid politic. În Polonia, proporţia lor este de 6%, în Slovacia - 9%, în timp ce la nivelul Uniunii Europene este de 12%.

Mesaje bine adaptate

Iar partidele de extremă-dreapta ştiu să se folosească de nemulţumirile tinerilor şi de faptul că aceştia resping sistemul tradiţional, prezentându-se drept singurii factori ai schimbării.

În Ungaria, de exemplu, sunt exploatate teme precum reforma din educaţie şi emigrarea, Jobbik ducând o campanie numită „Suntem studenţi, nu sclavi“, îndreptată împotriva costurilor legate de studii, care sunt considerate prea mari. „E important pentru noi ca tinerii să rămână în ţară şi să-şi întemeieze familii aici“, a spus Péter Váradi, un lider al tineretului Jobbik.

În acest timp, în Polonia se bate monedă pe securitatea socială şi pe valorile naţionale, mizându-se pe ideea că „Uniunea Europeană nu este totul“.

Paradoxal, mulţi tineri din Europa Centrală îşi caută norocul în alte ţări din Uniunea Europeană. Un Eurobarometru citat de politico.eu arată că 32% dintre tinerii din Slovacia, 24% dintre cei din Ungaria şi 16% dintre cei din Polonia s-au simţit nevoiţi să studieze, să lucreze sau să urmeze cursuri de specializare în străinătate. Spre comparaţie, numai 1% dintre germani, 8% dintre britanici şi 12% dintre francezi au fost în această situaţie.

Unii dintre tinerii care s-au îndreptat spre eurosceptici spun că Uniunea le-a secătuit ţările de resurse şi le-a furat oamenii talentaţi şi se plâng că politicienii lor nu au reuşit să inverseze fenomenul.   

Istoricul Tom Junes a explicat că tinerii rezonează cu ideile naţionaliste întrucât sunt în căutarea unui scop şi au nevoie să simtă că aparţin unui grup. 

În plus, multe partide de extremă-dreapta îşi prezintă ideile pe internet şi folosesc intens reţelele de socializare, astfel că mesajele lor ajung la ţintă. Şi aşa tinerii ajung să perceapă ca fiind „şi mai învechite“ formaţiunile politice tradiţionale, care nu recurg la aceste metode de comunicare.