Analiză De ce nu reușesc liderii UE să-l convingă pe Viktor Orban să dea undă verde împrumutului de 90 miliarde de euro pentru Ucraina

Liderii Uniunii Europene nu au reușit să-l convingă pe premierul Ungariei, Viktor Orban, să renunțe la blocarea împrumutului de 90 miliarde de euro destinat Ucrainei, după aproximativ o oră și jumătate de discuții la Bruxelles, în cadrul Consiliului European.  „Adevărul” a discutat cu politologul Sergiu Mișcoiu și cu Gabriela Ciot, profesor în relații internaționale și drept european la Universitatea Babeș-Bolyai, despre calculul din spatele poziției Budapestei și despre limitele pe care arhitectura instituțională a UE le impune în astfel de situații.

Pretextul invocat de Budapesta este disputa legată de conducta Drujba, prin care țițeiul rusesc ajunge în Ungaria și Slovacia tranzitând teritoriul ucrainean. Kievul susține că infrastructura a fost avariată de atacuri rusești, în timp ce Budapesta și Bratislava îl acuză că tergiversează reparațiile.

„Până nu va fi petrol, nu vor fi nici bani", a afirmat Orban înaintea reuniunii liderilor din statele membre UE, de la Bruxelles.

Tensiunea este cu atât mai acută cu cât împrumutul fusese deja agreat între statele membre în decembrie. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a calificat blocajul drept o încălcare a înțelegerilor dintre parteneri, o situație rară, întrucât deciziile convenite la nivel de lideri ai UE sunt, în mod obișnuit, respectate de toți semnatarii.

Între timp, Ucraina se apropie de o criză de lichidități. Guvernul de la Kiev alocă cea mai mare parte a veniturilor pentru apărare, iar în lipsa ajutorului extern ar putea fi nevoit să reducă finanțarea unor sectoare vitale sau să recurgă la tipărirea de bani, cu riscul unor perturbări economice severe.

Dincolo de argumentele tehnice, analiștii văd în spatele blocajului un calcul electoral: Orbán se află în plin marș spre alegerile din aprilie, iar tema Ucrainei ocupă un loc central în discursul său de campanie. Tocmai de aceea, mulți lideri europeni preferă să evite o escaladare care ar putea interfera cu politica internă maghiară.

Deocamdată, 25 din cele 27 de state membre susțin acordarea împrumutului și vor să declanșeze plățile cât mai curând, posibil chiar din aprilie. Fără acordul Ungariei și Slovaciei, însă, decizia rămâne suspendată, iar perspectivele unui compromis rapid par îndepărtate.

Nicușor Dan: „Este inacceptabil”

Decizia Ungariei de a bloca împrumutul de 90 miliarde de euro destinat Ucrainei a fost aspru criticată și de președintele Nicușor Dan, care a precizat că există totuși unele premise de deblocare a negocierilor.

„Este inacceptabil ca o decizie deja luată să fie pusă în chestiune pe un eveniment ulterior, indiferent care e evenimentul acesta, pentru că ştim bine care este punctul de vedere al Ucrainei. Pe de o parte, Uniunea a reafirmat sprijinul pentru Ucraina, din punct de vedere procedural, o echipă, tocmai pentru a rezolva acest diferend, o echipă de oameni ai Comisiei Europene şi ai unor state membre sunt la faţa locului pentru a evalua daunele la conductă şi există promisiunea că, în momentul în care petrolul va reîncepe să circule, împrumutul este deblocat, cam asta este situaţia. Deci ne aşteptăm ca într-o lună, din momentul acesta, banii să ajungă la Ucraina”, a spus şeful statului român, într-o conferinţă de presă.

Sergiu Mișcoiu: „Antipatia față de Ucraina a fost cultivată atent încă din 2022"

Sergiu Mișcoiu, profesor de științe politice și specialist în afaceri europene, vede în spatele blocajului un calcul electoral, în condițiile în care pe data de 12 aprilie în Ungaria sunt programate alegeri anticipate. Potrivit sondajelor de opinie, Fidesz, partidul lui Viktor Orban, se află pe poziția secundă în intențiile de vot, fiind devansat cu aproximativ 10 procente de partidul Tisza, condus de Peter Magyar. 

„Decizia Ungariei este una pur electoralistă, așa cum ne putem închipui. Bătălia politică este extrem de importantă și, pentru prima oară după mult timp, indecisă. Viktor Orbán este amenințat electoral și încearcă să-și concentreze mesajul pe tema ucraineană, care reprezintă o preocupare reală pentru electoratul său. În același timp, există și un calcul strategic: dacă opoziția ar ajunge la putere și ar merge pe o linie mai pro-europeană, Ungaria ar putea pierde sprijinul energetic al Rusiei, de care beneficiază în continuare. Antipatia față de Ucraina a fost cultivată atent încă din 2022 de Orbán, care a înțeles că aceasta va deveni o temă eficientă de campanie pentru alegerile viitoare. Prin urmare, întreaga poziționare poate fi înțeleasă în primul rând în această logică electorală și nu reflectă neapărat convingeri ideologice profunde ale guvernului de la Budapesta", a explicat profesorul de Științe Politice la Universitatea Babeș-Bolyai.

Mișcoiu avertizează că, pe plan tehnic, opțiunile UE de a depăși veto-ul Ungariei sunt practic inexistente în arhitectura actuală.

„Altfel, soluția tehnică este greu de găsit, pentru că depășirea veto-ului unui stat membru în astfel de decizii nu este, în momentul de față, posibilă. Mecanismul decizional al Uniunii Europene a fost construit într-o altă epocă — pentru o comunitate mult mai restrânsă, bazată pe consens și solidaritate. Scenariul în care o minoritate de blocaj ar putea paraliza decizia colectivă nu a fost luat cu adevărat în calcul atunci. Pe termen lung, este evident că Uniunea Europeană are nevoie de o adaptare instituțională. Este dificil de acceptat ca un singur guvern să poată bloca o decizie colectivă de asemenea amploare. Desigur, acest lucru este posibil în actuala arhitectură, dar ar însemna o revenire la o «Europă a națiunilor», exact în sensul dorit de Viktor Orban. Pe termen scurt, însă, opțiunile sunt limitate: presiuni politice mai mari asupra Budapestei și speranța, prezentă în unele cercuri europene, că după luna aprilie Viktor Orbán nu va mai ocupa funcția de prim-ministru”, arată Sergiu Mișcoiu.

Politologul identifică și o tensiune mai profundă, vizibilă în modul în care summit-ul a proiectat o unitate mai degrabă formală decât reală.

„Cred că rămâne o distanță considerabilă între ceea ce Uniunea Europeană își dorește să fie și ceea ce poate să fie în actuala configurație instituțională, ținând cont de tratate și de contextul geopolitic global. Există o tentație constantă, în rândul mai multor state membre, de a acționa separat. Acest tip de summit proiectează, pe de o parte, o imagine de unitate, cel puțin la nivel formal, însă în spate au loc negocieri dificile și, uneori, tensionate pentru a ajunge la o poziție comună”, menționează politologul.

Pe de altă parte, în opinia sa, Uniunea Europeană are cu certitudine nevoie de o reformă a modului de luare a deciziilor, fapt dovedit de blocajele care au generat mai probleme în ultimii ani. Inclusiv România a fost grav afectată din acest punct de vedere, fiind blocată de Olanda și mai apoi de Austria în a adera la Spațiul Schengen.

„Dacă Uniunea Europeană vrea să depășească astfel de blocaje, va fi nevoie de o reformă a mecanismelor de decizie. Structurile interguvernamentale, care domină în prezent și pot bloca procesul decizional, ar trebui treptat să cedeze locul unor mecanisme mai puternice, cu adevărat supranaționale. În lipsa unei astfel de evoluții, există riscul ca toate statele membre să piardă teren în actualul context geopolitic global. Dacă leadership-ul european va continua să funcționeze exclusiv în parametrii actuali, vom ajunge tot mai des în astfel de blocaje", subliniază Sergiu Mișcoiu.

Gabriela Ciot: „Evenimentele de pe scena internațională și europeană nu așteaptă”

Gabriela Ciot, profesor în relații internaționale și drept european, pornește de la aceeași lectură a contextului intern maghiar pentru a explica poziția adoptată de Viktor Orban.

„Nici nu ne putem aștepta la o altă conduită din partea primului-ministru al Ungariei, mai ales că se află într-o perioadă de campanie, iar întreaga campanie este construită pe acest mesaj politic. Are nevoie acum de activitate intensă și la nivel european, pentru a arăta că urmărește interesele cetățenilor maghiari", a explicat Gabriela Ciot.

Din punct de vedere juridic, pârghiile Uniunii Europene sunt extrem de limitate pentru a depăși astfel de blocaje, deși nu inexistente în orice circumstanță.

„Destul de greu, pentru că deciziile se iau, prin excepție, în unanimitate. Au existat și situații în trecut în care premierul Ungariei a ieșit din sala de ședințe, iar în acel context a putut fi adoptată decizia. Eu sunt însă o susținătoare fermă a negocierii europene și cred că tocmai acest proces, din ce în ce mai sofisticat, poate duce la un rezultat", a subliniat Gabriela Ciot.

Ritmul lent al negocierilor interguvernamentale este însă incompatibil cu urgența crizelor de pe scena internațională, în fața cărora Uniunea Europeană trebuie să se adapteze foarte rapid. 

„Din păcate, lucrurile nu se pot mișca foarte rapid, iar evenimentele de pe scena internațională și europeană nu așteaptă, mai ales în contextul interdependențelor actuale. De aceea, ar fi nevoie de o revigorare a modului în care se iau deciziile. Dacă leadership-ul european va continua să funcționeze exclusiv în parametrii actuali, stabiliți prin tratate, în special prin Tratatul de la Lisabona, vom ajunge tot mai des în astfel de blocaje”, subliniază ea.

În aceste condiții, atrage atenția Gabriela Ciot, Uniunea Europeană ar trebui să își regândească rapid modul de adoptare a deciziilor. 

„Există chiar riscul ca unele state membre să poată folosi aceste mecanisme pentru a exercita presiuni asupra deciziei colective. În aceste condiții, este cu atât mai necesară o regândire a procesului decizional și o clarificare a direcției de evoluție a Uniunii Europene. O orientare mai pronunțată spre federalism ar facilita luarea deciziilor, ar sprijini integrarea europeană și ar consolida guvernanța politică la nivel european", a conchis Gabriela Ciot.