De ce a elaborat Ungaria un Plan de Redresare şi Rezilienţă fără împrumuturile din fondul european de relansare

Nici nu au fost încă livraţi către statele membre primii euro din cadrul Planului de Redresare şi Rezilienţă, că semnalele de alertă încep să fie date: cele 750 de miliarde de euro stârnesc lăcomia mafiilor şi a reţelelor de nepotisme. Ca să nu o doară capul, Ungaria a eleborat un Plan de Redresare şi rezilienţă fără împrumuturile din fondul european de relansare.

Un grup de europarlamentari i-a scris Ursulei von der Leyen, exprimându-şi îngrijorarea că 20% din fondurile destinate Ungariei vor putea, pur şi simplu, să dispară. Unde? În mrejele unei structuri de finanţare opace, în afara oricărui control bugetar şi al cărei obiectiv este de a distruge în continuare libertatea educaţiei şi autonomia instituţională din Ungaria.

Ungaria a decis să folosească numai granturile ce-i revin din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (RRF) cuprins în fondul european de relansare, nu şi creditele, întrucât aceste împrumuturi nu sunt adecvate obiectivelor naţionale ale acestei ţări, a declarat secretarul de stat ungar pentru afaceri europene Szabolcs Agosthazy.

Împrumuturile accesibile din fondul european de relansare sunt ”relativ ieftine”, a admis oficialul ungar, dar nu costul acestor împrumuturi este dezavantajul, ci mai degrabă ”orientarea sectorială şi termenul pentru utilizarea” lor, a explicat el într-un interviu acordat cotidianului economic Vilaggazdasag, citat luni de agenţia MTI, preluată de agerpres.ro.

”Am elaborat programe de dezvoltare anterior într-o schiţă în care accesam volume considerabile de credite. În acest timp, pe măsură ce negociam cu Comisia Europeană, a devenit tot mai clar că produsele de creditare oferite de UE nu se potriveau perfect cu atingerea obiectivelor guvernului ungar”, a adăugat secretarul de stat.

El a remarcat faptul că majoritatea celor 27 de state membre ale UE au în această chestiune o poziţie similară cu cea a Ungariei, precizând că numai cinci dintre aceste state intenţionează să folosească total sau parţial împrumuturile din planul european de relansare.

”Nu a fost o decizie politică, ci pur şi simplu o politică pe care guvernul a decis-o după ce biroul premierului (Viktor Orban) şi Ministerul de Finanţe au examinat împreună condiţiile Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă. Am constatat că aceasta nu este în prezent cea mai adecvată resursă pentru implementarea obiectivelor naţionale” ale Ungariei, a mai explicat Szabolcs Agosthazy decizia Budapestei de a nu folosi creditele din planul european de relansare.

Ungaria a transmis săptămâna trecută Comisiei Europene planul său naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR) pentru suma de 7,2 miliarde de euro, care corespunde numai granturilor ce revin Ungariei din fondul european de relansare „NextGenerationEU“ în valoare de 750 de miliarde de euro, guvernul ungar anunţând că ”deocamdată” nu va accesa şi creditele, pentru a evita creşterea datoriei.

Din fondul „NextGenerationEU“, care va fi constituit prin credite contractate de Comisia Europeană pe pieţele financiare, statele membre vor accesa granturi şi împrumuturi pentru reforme şi investiţii cuprinse în planurile naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR) ce trebuie să fie aprobate de executivul comunitar şi să cuprindă în principal investiţii în tranziţia ecologică şi sectorul digital, pentru care trebuie alocate cel puţin 37% şi, respectiv, 20%, din sumele prevăzute în PNRR.

 Ungaria este obligată să înapoieze Uniunii Europene aproximativ 200 de milioane de euro, după deturnarea subvenţiilor pentru construcţia unei linii de metrou, în 2017.